Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru V.

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 11397 pentru V..

VÂRFUIT

VÂRFUÍT , - Ă , vârfuiți , - te , adj . 1. Prelungit în formă de vârf , cu vârf ; țuguiat , ascuțit . 2. ( Despre recipiente ) Plin până sus , umplut cu

 

VÂRLAV

VÂRLÁV , - Ă , vârlavi , - e , adj . ( Reg . ) Iute în mișcări ; vrednic ,

 

VÂRSTEAN

VÂRSTEÁN , vârsteni , s . m . ( Rar ) Persoană considerată în raport cu altă persoană de aceeași vârstă ^1 cu ea . - Vârstă ^1 + suf . -

 

VÂRSTNICIE

VÂRSTNICÍE s . f . ( Rar ) Vârstă ^1 de adult . - Vârstnic + suf . -

 

VÂRTEJ

VÂRTÉJ , vârtejuri , s . n . I. 1. Porțiune din masa unui fluid în care acesta , datorită unui obstacol ivit în cale , are o mișcare de rotație ; turbion , bulboană . vâltoare , vârticuș . 2. Vânt puternic , vijelios , care se învârtește cu viteză pe loc , ridicând în aer obiecte ușoare ( praf , hârtii , frunze uscate etc . ) 3. Mișcare ( amețitoare ) în cerc . 4. Loc în creștetul capului omului sau pe pielea animalelor de unde părul pornește în toate direcțiile . II. Nume dat unor unelte care , atunci când funcționează , descriu o mișcare circulară : a ) fus pe care se desfășoară o funie sau un lanț la capătul cărora se află o găleată , și care se învârtește cu ajutorul unei manivele , folosit pentru a scoate apă din puț , pământ din gropi etc . ; b ) ( reg . ) unealtă cu care se poate ridica osia carului pentru a se repara roata ; c ) încuietoare la ușă sau la poartă , compusă dintr - o bucată de lemn care se învârtește în jurul unui cui ; d ) unealtă din lemn folosită pentru presat ( la teascul de stors struguri ) sau pentru strâns ( la masa dulgherului ) ; e ) unealtă de dogărie care servește la strângerea doagelor la butoaie , ciubere

 

VÂRTEJI

VÂRTEJÍ , vârtejesc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) învârteji , a ( se )

 

VÂRTEJITOR

VÂRTEJITÓR , - OÁRE , vârtejitori , - oare , adj . ( Rar ) Care învolburează , răscolește . - Vârteji + suf . -

 

VÂRTEJUI

VÂRTEJUÍ , vârtejuiesc , vb . IV . Refl . ( Rar ) A se învârteji . - Vârtej + suf . -

 

VÂRTELNIC

VÂRTÉLNIC , - Ă , vârtelnici , - ce , adj . ( Rar ) Care se învârtește ca o

 

VÂRTOJIT

VÂRTOJÍT , - Ă , vârtojiți , - te , adj . ( Reg . )

 

VÂRTOS

VÂRTÓS , - OÁSĂ , vârtoși , - oase , adj . , adv . I. Adj . 1. Puternic , voinic , viguros , robust . 2. Tare , des , îndesat , solid , dur , dens , compact . II. Adv . 1. Cu putere , cu forță , cu tărie , zdravăn . 2. ( La comparativ ) Mai ales , mai cu seamă , mai mult , cu atât mai

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>