Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN CE

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 131 pentru ÎN CE.

MATERIE

... MATÉRIE , materii , s . f . 1. ( În filozofia materialistă ) Substanță concepută ca bază a tot ceea ce există ; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta ; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități . 2. Substanță din ... corp , element considerat din punctul de vedere al compoziției sale . 3. Domeniu de cunoaștere , de cercetare etc . ; problemă , chestiune . 4. Totalitatea cunoștințelor care se predau în cadrul unui obiect de studiu ( în

 

HANG

... HANG , hanguri , ( 2 ) s . n . 1. ( În expr . ) A ține hangul = a ) a acompania o melodie ; b ) fig . a însoți , a întovărăși ; c ... fig . a ține partea cuiva , aprobând tot ce face și ce spune ; a face pe placul cuiva , a cânta cuiva în

 

ARC

... de cerc . 3. Organ metalic elastic al unei mașini sau al unui mecanism , care are proprietatea de a reveni la forma inițială după ce a fost supus unei solicitări . Arc de automobil . 4. ( În sintagma ) Arc electric ( sau voltaic ) = descărcare electrică foarte luminoasă care are loc între doi electrozi prin care circulă un curent de mare intensitate . 5. ( Fiziol ...

 

LĂUNTRIC

... LĂÚNTRIC , - Ă , lăuntrici , - ce , adj . ( Adesea fig . ) Care se află în interior . - [ În

 

NEOGRAMATIC

... NEOGRAMÁTIC , - Ă , neogramatici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( În sintagmele ) Școala neogramatică sau curentul neogramatic = curent lingvistic care susține principiul regularității schimbărilor fonetice ( considerând analogia drept factor principal în apariția formelor noi ) și promovează studiul limbilor moderne . 2. S . m . și f . Adept al curentului neogramatic ( 1 ) . [ Pr . : ne - o - ] - Neo - + gramatic ( după germ ...

 

SEMIDEPONENT

... SEMIDEPONÉNT , - Ă , semideponenți , - te , adj . Verb semideponent ( În sintagma ) = verb activ ca sens care are unele forme ce

 

STRÂNS

... STRÂNS ^2 , - Ă , strânși , - se , adj . , adv . , s . f . I. Adj . 1. Legat , înfășurat bine . 2. Prins , apucat , cuprins cu putere ( în mâini ) . 3. Presat din mai multe părți ; înghesuit . 4. ( Despre părți ale corpului omenesc ) închis sau încleștat . 5. ( Despre pânză , hârtie etc . ) Înfășurat , împăturit . 6 ... înalt al unor acțiuni ) a ) Foarte tare , foarte puternic ( ca să nu se mai poată desface ) . b ) Foarte mult , cu toată puterea . 2. În mod strict , cu strictețe , întocmai . IV. S . f . ( Pop . ) Ceea ce

 

ȘI

... referă ; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse , stă între auxiliar , pron . refl . etc . și verb ) I. ( Cu sens modal ) 1. Chiar , în adevăr , cu adevărat . 2. Pe deasupra , în plus , încă . După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa . 3. Chiar , încă , pe lângă acestea , de asemenea . Vezi să nu pățești și tu ca mine . 4 ... ca să vă părăsesc . II. ( Cu sens temporal ) 1. Imediat , îndată , pe loc . Cum îl zări , îi și spuse . 2. Deja . Masa se și pune în grădină . B. Conj . I. ( Marcă a coordonării copulative ) 1. ( Leagă două părți de același fel ale unei propoziții ) Este voinic și tânăr . 2 ... două substantive între care există o corespondență sau o echivalență ) Binele și răul . 4. ( Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări , ajută la scoaterea lor în evidență ) A adus și vin , și mâncare , și cărți . 5. ( Leagă două propoziții de același fel , indicând o completare , un adaos , o precizare ... Deschide ușa și intră . 6. ( Accentuat , în corelație cu sine însuși ) Atât . . . , cât . . . ; nu numai . . . , ci și . . . Are în mână și pâinea , și cuțitul . 7. (

 

ENDOCRIN

... ENDOCRÍN , - Ă , endocrini , - e , adj . 1. ( În sintagma ) Glandă endocrină = glandă care își varsă direct în sânge secrețiile ce

 

OGLINDĂ

... lumină și de a forma astfel , pe partea lucioasă , imaginea obiectelor . 2. P . anal . ( De obicei urmat de determinări ) Suprafață netedă și lucioasă ( în special a unei ape ) , care are proprietatea de a reflecta lumina . 3. Fig . Ceea ce înfățișează , reprezintă , simbolizează ceva ; icoană , imagine , tablou . 4. ( În sintagma ) Oglinda laptelui ( sau ugerului ) = porțiune de piele , netedă și lucioasă , la femelele bovinelor și ale altor animale , în dreptul perineului și al feselor , în care sensul firelor de păr este îndreptat de jos în sus . 5. ( Geol . ; în sintagmele ) Oglindă de falie ( sau de fricțiune , de alunecare ) = suprafață lustruită în

 

OTUZBIR

... OTUZBÍR s . n . ( Înv . ) 1. Joc de cărți în care cel ce totalizează treizeci și unu de puncte câștigă partida . 2. ( În

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>