Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNDREPTA
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 131 pentru ÎNDREPTA.
NEORIENTÁT , - Ă , neorientați , - te , adj . Care nu cunoaște locul unde se află , care nu știe în ce direcție trebuie să se îndrepte , dezorientat ; p . ext . neinformat , nelămurit . [ Pr . : ne - o - ri - en - tat ] - Ne - +
NEREPARÁBIL , - Ă , nereparabili , - e , adj . Care nu ( mai ) poate fi reparat , dres ; fig . care nu ( mai ) poate fi îndreptat , corectat . - Ne - +
NEREPARÁT , - Ă , nereparați , - te , adj . l . Care nu este refăcut , readus în stare bună , care nu este repus în stare de funcționare . 2. Fig . Care nu a fost îndreptat ,
... neted ; a nivela . 2. A călca ușor ( cu fierul de călcat ) rufe , haine etc . 3. A aranja , a îndrepta
NIVELÁT , - Ă , nivelați , - te , adj . Supus nivelării ; netezit , îndreptat ; neted , egal , uniform . - V.
OBIÉCT , obiecte , s . n . 1. Corp solid , de obicei prelucrat , care are o anumită întrebuințare . 2. Element , materie asupra căreia e îndreptată gândirea , activitatea intelectuală a omului . 3. Ceea ce formează materia unei discipline , disciplină de studiu ; materie . 4. Scop , țintă , țel ; obiectiv . 5. ( Gram . ; în sintagmele ) Obiect direct = complement direct . Obiect indirect = complement
OBIECTÍV , - Ă , obiectivi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Fil . ) Care există în afara conștiinței omenești și independent de ea . 2. Care are însușirea de a reda realitatea în chip nefalsificat , detașat de impresii subiective ; nepărtinitor , imparțial ; obiectivist ( 2 ) . 3. ( Gram . ) Care se referă la obiectul direct sau indirect . Reflexiv obiectiv . II. S . n . 1. Sistem optic convergent , format din una sau mai multe lentile care intră în construcția unui aparat optic ( de fotografiat , microscop , lunetă etc . ) , fiind îndreptat spre obiectul studiat . 2. Porțiune de teren , localitate , fortăreață etc . care prezintă interes în timp de război . 3. Fig . Scop , țintă ,
OGLÍNDĂ , oglinzi , s . f . 1. Un obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme , făcut din metal sau din sticlă , acoperit pe o față cu un strat metalic și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma astfel , pe partea lucioasă , imaginea obiectelor . 2. P . anal . ( De obicei urmat de determinări ) Suprafață netedă și lucioasă ( în special a unei ape ) , care are proprietatea de a reflecta lumina . 3. Fig . Ceea ce înfățișează , reprezintă , simbolizează ceva ; icoană , imagine , tablou . 4. ( În sintagma ) Oglinda laptelui ( sau ugerului ) = porțiune de piele , netedă și lucioasă , la femelele bovinelor și ale altor animale , în dreptul perineului și al feselor , în care sensul firelor de păr este îndreptat de jos în sus . 5. ( Geol . ; în sintagmele ) Oglindă de falie ( sau de fricțiune , de alunecare ) = suprafață lustruită în roci , care ia naștere prin frecarea acestora sub acțiunea mișcărilor
ÓPERĂ^2 , opere , s . f . Compoziție muzicală scrisă pentru soliști , cor și orchestră pe textul unui libret dramatic ; reprezentare scenică a acestei lucrări . ÓPERĂ^1 , opere , s . f . 1. Acțiune conștientă îndreptată spre un anumit scop ; rezultat al unei activități creatoare ; lucrare , faptă . 2. Lucrare originală de artă , de știință etc . ; creație (
ORIENTÁ , orientez , vb . I . 1. Refl . A ști încotro să se îndrepte pentru a ajunge la destinație , a recunoaște , a stabili direcția , a găsi drumul ; p . ext . a găsi calea cea mai bună de urmat într - o anumită împrejurare , atitudinea , soluția cea mai potrivită , a acționa adecvat . 2. Tranz . A așeza pe cineva sau ceva într - o anumită poziție sau direcție față de punctele
... a - l curăța de câlți , de impurități ; a scărmăna , a pieptăna . 3. Tranz . Fig . A stiliza , a îndrepta , a îmbunătăți o lucrare literară , științifică etc . 4. Tranz . Fig . ( Fam . ) A bate , a lovi . 5. Tranz . Fig . ( Fam ...