Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CELULĂ
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 262 pentru CELULĂ.
... CONDROBLÁST , condroblaste , s . n . ( Biol . ) Celulă
... CONDROCÍT , condrocite , s . n . ( Biol . ) Celulă
CONJUGÁRE , conjugări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) conjuga și rezultatul ei . 2. Flexiunea verbului . 3. Fig . Îmbinare , împletire . 4. ( Biol . ) Forma cea mai simplă de fecundație , care constă în unirea temporară a doi indivizi ( la infuzori ) sau a două celule ( la unele alge ) , urmată de un schimb reciproc de substanțe
COPULÁȚIE , copulații , s . f . 1. Unire a două celule de sex opus . 2. Actul împerecherii a doi indivizi de sex opus , prin care elementele sexuale masculine sunt depuse în organele genitale feminine ;
... CROMOBLÁST , cromoblaste , s . n . Celulă
CROMOZÓM , cromozomi , s . m . ( Biol . ) Corpuscul al nucleului , purtător al caracterelor ereditare , care se formează în timpul diviziunii celulei și care este variabil ca formă la fiecare
CUTÍCULĂ , cuticule , s . f . 1. Strat subțire și rezistent care acoperă și protejează suprafața unei celule epiteliale . Cuticulă dentară . 2. Partea superficială , chitinoasă a tegumentului la artropode , servind drept schelet extern . 3. Strat ceros la suprafața fructelor , a frunzelor și a tulpinilor
DENDRÍTĂ , dendrite , s . f . 1. Prelungire ramificată a protoplasmei celulei nervoase , prin care influxul nervos se propagă în regiunea opusă cilindrului ax . 2. ( La pl . ) Pojghiță arborescentă , de substanță minerală , pe fisurile și planurile de stratificare ale
DEZOXIRIBONUCLÉIC adj . m . Acid dezoxiribonucleic ( În sintagma ) = substanță complexă care se găsește mai ales în nucleul celulelor vii , având un rol important în transmiterea ereditară a unor caractere și
DIPLOÍD , - Ă - Ă adj . ( Biol . ; despre celule organice sau organisme ) Cu număr dublu de
DIPLOIDÍE s . f . ( Biol . ) Caracter al celulelor sau organismelor diploide . [ Pr . : - plo -