Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXTERIOR

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 208 pentru EXTERIOR.

EXTRADOS

EXTRADÓS , extradosuri , s . n . 1. Suprafața exterioară convexă a unui arc sau a unei bolți . 2. Fața convexă a unei palete de turbină sau fața superioară a unei aripi de

 

EXUBERANT

EXUBERÁNT , - Ă , exuberanți , - te , adj . 1. Care își manifestă sentimentele prin numeroase demonstrații exterioare ; de o mare vioiciune , foarte vioi ; expansiv . 2. ( Rar ) Abundent ,

 

FAȚADĂ

FAȚÁDĂ , fațade , s . f . Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri , ale unui monument ; spec . partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei

 

FEEDBACK

FEEDBACK s . n . ( Cib . , Psih . ) Retroacțiune ( 1 ) care se manifestă la nivelul a diferite sisteme ( biologice , tehnice etc . ) în scopul menținerii stabilității și echilibrului lor față de influențe exterioare ; retroacțiune inversă , conexiune inversă , cauzalitate inelară , lanț cauzal închis . [ Pr . : fídbec ] - Cuv .

 

FENOMEN

FENOMÉN , fenomene , s . n . 1. Manifestare exterioară a esenței unui lucru , unui proces etc . , care este accesibilă , perceptibilă în mod nemijlocit . 2. Proces , transformare , evoluție , efect etc . din natură și din societate . 3. Aspect , întâmplare , ființă , obiect care surprinde ( prin calități , noutate

 

FENOMENALISM

FENOMENALÍSM s . n . Concepție filozofică după care omul poate cunoaște numai latura exterioară a fenomenelor , nu esența lucrurilor , a proceselor

 

FIERBINTE

FIERBÍNTE , fierbinți , adj . 1. Care are o temperatură ridicată , care răspândește o căldură puternică ; foarte cald , arzător . 2. Fig . ( Despre sentimentele oamenilor și manifestarea lor exterioară ; adesea adverbial ) Foarte puternic , adânc , aprins ,

 

FILET

FILÉT , ( 1 ) , fileturi , ( 2 ) filete s . n . 1. Șanț elicoidal tăiat pe suprafața exterioară sau interioară a unei piese cilindrice ori conice , servind pentru asamblarea prin înșurubare a piesei ; ghivent . 2. Ramificație a extremității

 

FIZIC

... Care se referă la corpul ființelor vii , în special la activitatea mușchilor , care aparține corpului ființelor vii , în special activității musculare . 2. S . n . Aspectul exterior al unei persoane ; constituție naturală a unei persoane . 3. Adj . Care aparține materiei , privitor la materie ; material ; concret . 4. S . f . Știință fundamentală ...

 

FLAMBA

FLAMBÁ , flambez , vb . I . Tranz . 1. A trece un obiect neinflamabil prin flacără în scopul sterilizării . 2. A încovoia un corp solid ( în formă de bară , tub , placă ) , supunându - l acțiunii unor sarcini

 

FLAMBAJ

FLAMBÁJ , flambaje , s . n . 1. Flambare . 2. Încovoiere a unui corp în formă de bară supus acțiunii unor sarcini exterioare , când efortul atinge o anumită valoare

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>