Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOGIC

 Rezultatele 81 - 84 din aproximativ 84 pentru LOGIC.

SONATĂ

SONÁTĂ , sonate , s . f . Bucată muzicală pentru unul sau două instrumente , alcătuită din trei sau patru părți , deosebite între ele ca structură , tonalitate , ritm etc . , dar care se completează într - o succesiune logică și

 

TAUTOLOGIE

TAUTOLOGÍE , tautologii , s . f . 1. Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei , formulată cu alte cuvinte ; cerc vicios , pleonasm . 2. Fenomen sintactic care constă în repetarea unor cuvinte cu același sens , dar cu funcțiuni diferite , marcate de obicei prin deosebire de intonație sau de formă și care , exprimând identitatea celor doi termeni , are rolul de a sublinia o calitate sau o acțiune . 3. ( Log . ) Judecată în care subiectul și predicatul sunt exact aceeași noțiune . 4. Expresie din logica simbolică , care , în limitele unui sistem formal , este adevărată în orice interpretare . [ Pr . : ta -

 

TRANZITIVITATE

TRANZITIVITÁTE s . f . 1. Proprietate a unor verbe de a fi tranzitive ( 1 ) . 2. Proprietate a unor relații logice sau matematice de a se transmite ca atare , prin termenii intermediari , între primul și ultimul termen al șirului de termeni ordonați pe baza acestei

 

ZEUGMĂ

... ZÉUGMĂ , zeugme , s . f . Figură de stil prin care se unesc gramatical două sau mai multe substantive cu un verb sau cu un adjectiv care , logic

 

<<< Anterioarele