Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PATOLOGIC

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 166 pentru PATOLOGIC.

HIDROFOBIE

HIDROFOBÍE , hidrofobii , s . f . 1. ( Chim . ) Însușire a unei substanțe de a fi hidrofobă . 2. ( Med . ) Teamă patologică de contactul corporal cu

 

HIDROFTALMIE

HIDROFTALMÍE , hidroftalmii , s . f . Stare patologică care constă în întinderea globului ocular din cauza unei presiuni interioare prea

 

HIDROPIZIE

HIDROPIZÍE s . f . Boală cauzată de acumularea patologică de apă în cavitățile naturale ale corpului sau în țesuturi ; dropică . [ Var . : idropizíe s .

 

HIPEREXCITABILITATE

HIPEREXCITABILITÁTE s . f . Excitabilitate excesivă , patologică . - Hiper - +

 

HIPERHIDROZĂ

HIPERHIDRÓZĂ , hiperhidroze , s . f . Boală caracterizată printr - o hipersecreție a glandelor sudoripare ; transpirație abundentă

 

HIPERMNEZIE

HIPERMNEZÍE , hipermnezii , s . f . Excitație excesivă , patologică a

 

HIPOTIROIDIE

HIPOTIROIDÍE , hipotiroidii , s . f . Stare patologică datorită reducerii secreției tiroide și manifestată clinic prin mixedem la adulți și cretinism la copii ; hipotiroidism . [ Pr . : - ro -

 

HIPOTIROIDISM

HIPOTIROIDÍSM s . n . Stare patologică datorită reducerii secreției tiroide și manifestată clinic prin mixedem la adulți și cretinism la copii ; hipotiroidie . [ Pr . : - ro -

 

ICTUS

ÍCTUS , ictusuri , s . n . 1. Intensificare a pronunțării în versificația antică , care marca partea cea mai reliefată a unei măsuri metrice . 2. ( Muz . ) Note puternic accentuate care se găsesc în primele măsuri . 3. ( Med . ) Stare patologică , manifestată brusc și intens , însoțită de cădere ;

 

INANIȚIE

INANÍȚIE s . f . Stare patologică a organismului , manifestată prin pierdere în greutate , scăderea forței fizice , amețeli etc . și cauzată de lipsa cronică de

 

INCONȘTIENT

INCONȘTIÉNT , - Ă , inconștienți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu este conștient , care nu știe ce face , care și - a pierdut cunoștința ( ca urmare a unei stări patologice ) . 2. ( Adesea adverbial ) Care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare ; fără minte , fără judecată . II. S . n . Activitate psihică a omului de care el nu - și dă seama , totalitate a fenomenelor psihice care scapă conștiinței . [ Pr . : - ști -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>