Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERSONAL

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 111 pentru PERSONAL.

ORDONANȚĂ

ORDONÁNȚĂ , ordonanțe , s . f . 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă , judecătorească etc . , act care conține această dispoziție . 2. ( În vechea armată ) Soldat atașat pe lângă un ofițer pentru servicii personale . 3. Aranjare , orânduire , organizare a elementelor unei opere de artă ale unei construcții

 

ORIGINAL

... produs pentru prima oară într - o anumită formă . 2. ( Despre idei , teorii , opere etc . ) Care este propriu unei persoane sau unui autor ; neimitat după altcineva ; personal

 

PAHARNIC

... în Moldova ) Titlu dat boierului de la curtea domnilor români care avea grijă de băutura domnului , iar în împrejurări deosebite sau la sărbători îl servea personal

 

PAIC

PAÍC , paici , s . m . Soldat din garda personală a sultanului sau a domnilor țărilor

 

PARAFRAZĂ

PARAFRÁZĂ , parafraze , s . f . 1. Expunere , explicație etc . într - o formulare personală ( și mai dezvoltată ) a conținutului unui text , al unei comunicări orale etc . 2. Piesă muzicală instrumentală de virtuozitate care constituie o prelucrare liberă a unei teme

 

PARTICULAR

... ființe sau de lucruri ; specific , caracteristic , particularist ^1 . 2. Care se referă la indivizi izolați , care are un caracter izolat ; individual . 3. Care are caracter personal , neoficial , care nu e destinat publicului sau publicității ; privat , intim , confidențial . Loc . adv . În particular = într - un grup restrâns ; confidențial . 4. Care este considerat străin ...

 

PARTICULARISM

... PARTICULARÍSM^2 s . n . ( Rar ) Caracter intim , personal , specific al cuiva sau a ceva . - Particular + suf . - ism . PARTICULARÍSM^1 s . n . Concepție ideologică și politică conform căreia se pretinde autonomia unei ...

 

PERSOANĂ

... lege , este subiect cu drepturi și cu obligații , deosebit de persoanele fizice care intră în componența ei . 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume ( personal , reflexiv , posesiv , de întărire ) , prin care se indică vorbitorul , interlocutorul și orice obiect , deosebit de vorbitor și de interlocutor ; fiecare dintre formele flexionare ale verbului ...

 

PERSONALISM

PERSONALÍSM s . n . 1. Atitudine a cuiva care ia în considerație numai punctele de vedere și interesele personale ; subiectivism . 2. Doctrină socială care pune la baza existenței o pluralitate de entități spirituale înzestrate cu atributele personalității ( 1 ) și subordonate lui Dumnezeu ca ființă

 

PLAGIA

PLAGIÁ , plagiez , vb . I . Tranz . A - și însuși , a copia total sau parțial ideile , operele etc . cuiva , prezentându - le drept creații personale ; a comite un furt literar , artistic sau științific . [ Pr . : - gi -

 

PLAGIAT

PLAGIÁT^1 , plagiate , s . n . Acțiunea de a plagia ; plagiere . PLAGIAT ^2 , - Ă , plagiați , - te , adj . ( Despre opere literare , artistice sau științifice ) Care a fost însușit ( integral sau parțial ) de la altcineva și prezentat drept creație personală . [ Pr . : - gi - at ] - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>