Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLATĂ

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 124 pentru PLATĂ.

PATENTA

PATENTÁ , patentez , vb . I . Tranz . 1. A acorda ( cuiva ) o patentă ( 1 ) ; a breveta o invenție . 2. ( Înv . ) A supune pe cineva la plata unei patente ( 2 ) . 3. ( Tehn . ) A aplica unei sârme de oțel un tratament termic pentru a - i asigura o rezistență mai

 

PAUȘAL

PAUȘÁL , - Ă , paușali , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Sistem de plată pentru o prestație de serviciu , pentru un consum de energie etc . prin fixarea cu aproximație a unei sume globale . 2. Adj . ( În sintagmele ) Tarif ( sau preț ) paușal = tarif sau preț care se plătește uniform , stabilit în baza experiențelor sau a unei evaluări . Asigurare paușală = asigurare pentru bunuri , persoane etc . contra plății unei prime de asigurare unice ( medie ) . [ Pr . : pa -

 

PEȘIN

PEȘÍN adv . 1. ( Pop . și fam . ; de obicei în legătură cu verbe ca " a da " , " a plăti " ) În numerar , cu plata pe loc . 2. ( Înv . ) Îndată , imediat , numaidecât . [ Var . : ( înv . ) peșím

 

PIUNEZĂ

... PIUNÉZĂ , piuneze , s . f . Cui cu capul rotund și plat

 

PLĂTIBIL

PLĂTÍBIL , - Ă , plătibili , - e , adj . Care este de plată , care trebuie plătit , care poate fi plătit . - Plăti + suf . -

 

PLĂTITOR

PLĂTITÓR , - OÁRE , plătitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care efectuează o plată , care plătește ; platnic . - Plăti + suf . -

 

PLATFUS

... PLÁTFUS subst . Malformație congenitală a piciorului la care talpa este prea puțin scobită ; picior plat

 

PLATINĂ

... dentară etc . 2. Nume dat diferitelor piese de mașini care altădată se fabricau din platină ( 1 ) sau care au luciul acestui metal . 3. Laminat semifabricat plat

 

PODVADĂ

PODVÁDĂ , podvezi , s . f . ( Înv . ) 1. Obligație la care erau supuși țăranii dependenți în evul mediu în folosul domniei ( mai ales în timp de război ) , care consta în prestații ( transport , cărăușie ) sau rechiziții ale animalelor de tracțiune ; p . ext . cărăușie ( cu plată ) . 2. Încărcătură . [ Var . : podvoádă s .

 

PREȚ

PREȚ , prețuri , s . n . 1. Sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziționarea unui produs sau pentru un serviciu . 2. Ceea ce se dă cuiva sau primește cineva pentru o muncă prestată , pentru un serviciu făcut ; plată , răsplată . 3. Fig . Valoare , importanță ,

 

PROZAIC

... PROZÁIC , - Ă , prozaici , - ce , adj . ( Despre opere literare , stil etc . ) Lipsit de calități artistice , de valoare stilistică ; p . ext . banal , comun , plat

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>