Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POPOR
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 188 pentru POPOR.
HECATÓMBĂ , hecatombe , s . f . Jertfă religioasă ( de o sută de animale ) care se făcea la popoarele
HOÁRDĂ , hoarde , s . f . 1. Grupare în care erau organizate popoarele nomade mongole primitive . 2. Ceată , bandă de oameni care pradă și pustiesc ; p . ext . armată cotropitoare . [ Var . : hórdă , oárdă s .
IMAGOLOGÍE s . f . Ramură a sociopsihologiei care cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele
IMPOPULÁR , - Ă , impopulari , - e , adj . ( Rar ) Care nu se bucură de simpatia , de aprobarea poporului ;
... INDEPENDÉNȚĂ s . f . 1. Situație a unui stat sau a unui popor care se bucură de suveranitate națională ; stare de neatârnare și drept de a rezolva liber ( cu respectarea drepturilor altor state și a ...
... INDEPENDÉNT , - Ă , independenți , - te , adj . Care nu depinde de cineva sau de ceva ; ( despre un popor , un stat ) care se bucură de independență , liber ^2 , autonom . 2. ( Despre oameni și manifestările lor ) Care se bizuie pe puterile proprii , cu inițiativă personală ...
INTERNAȚIONALÍSM s . n . 1. Solidaritate , colaborare , cooperare liber - consimțită între națiuni popoare , țări etc . egale în drepturi , în scopul sprijinului reciproc . 2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general , supranațional . [ Pr . : - ți -
ISLÁM s . n . Religie monoteistă întemeiată , în sec . VII , de Profetul Mahomed și răspândită în Asia și Africa ; mahomedanism , islamism ; p . ext . totalitatea mahomedanilor ; totalitatea țărilor sau popoarelor de religie
... 1. Proces de dezvoltare a fenomenelor naturii și societății . 2. Știință care studiază dezvoltarea complexă a societății , a unui popor etc . 3. ( Cu determinarea domeniului ) Știință care studiază dezvoltarea și schimbările succesive dintr - un anumit domeniu . Istoria limbii . 4. Povestire , narațiune . 5. ( Fam . ) întâmplare , pățanie ...
JAZ , jazuri , ( 2 ) s . n . 1. Muzică ușoară ( de dans ) , adesea cu caracter de improvizație , provenită din împletirea elementelor folclorice nord - americane ( muzica populară a negrilor ) cu muzica popoarelor europene , caracterizată printr - un ritm vioi , sincopat . 2. Orchestră formată de obicei din instrumente de suflat și de percuție care execută această muzică ; jazband . [ scris și :
... JOIMĂRÍȚĂ , joimărițe , s . f . Ființă imaginară cu înfățișare de femeie respingătoare , despre care se credea în popor