Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TURA

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 216 pentru TURA.

HÂRÂITURĂ

... HÂRÂITÚRĂ , hârâituri , s . f . 1. Hârâială ; vorbire răgușită , însoțită de o respirație greoaie , de om bolnav . 2. Mârâit de câine . [ Pr . : - râ - i - ] - Hârâi + suf . - tură

 

HÂRȘÂITURĂ

... HÂRȘÂITÚRĂ , hârșâituri , s . f . 1. Tăietură însoțită de un zgomot caracteristic . 2. Hârșâit . [ Pr . : - șâ - i - . - Var . : hârșcâitúră , hârjâitúră s . f . ] - Hârșâi + suf . - tură

 

HĂMĂITURĂ

... HĂMĂITÚRĂ , hămăituri , s . f . Lătrat , hămăială , hămăit . [ Pr . : - mă - i - ] - Hămăi + suf . - tură

 

HĂULITURĂ

... HĂULITÚRĂ , hăulituri , s . f . Chiuitură . [ Pr . : hă - u - ] - Hăuli + suf . - tură

 

HORĂITURĂ

... HORĂITÚRĂ , horăituri , s . f . ( Reg . ) Sforăială . [ Pr . : - ră - i - ] - Horăi + suf . - tură

 

HORCĂITURĂ

... HORCĂITÚRĂ , horcăituri , s . f . Faptul de a horcăi ; zgomotul produs de cel care horcăie ; horcăit , horcăială . [ Pr . : - că - i - ] - Horcăi + suf . - tură

 

HORITURĂ

... HORITÚRĂ , horituri , s . f . ( Reg . ) Rotocol mare de fân , adunat din poloage ^1 ori risipit din căpițe ca să se usuce ; horiște . - Hori + suf . - tură

 

HUIDUITURĂ

... HUIDUITÚRĂ , huiduituri , s . f . Acțiunea de a huidui și rezultatul ei ; huiduială . [ Pr . : - du - i - ] - Huidui + suf . - tură

 

HURDUITURĂ

... HURDUITÚRĂ , hurduituri , s . f . ( Reg . ) Zgomot produs de ceva care huruie ; huruitură , huruială , huruit ^1 . [ Pr . : - du - i - ] - Hurdui + suf . - tură

 

HURUITURĂ

... HURUITÚRĂ , huruituri , s . f . Zgomot produs de ceva care huruie ; huruială , huruit ^1 , hurduitură . [ Pr . : - ru - i - . - Var . : uruitúră s . f . ] - Hurui + suf . - tură

 

ICNITURĂ

... ICNITÚRĂ , icnituri , s . f . Geamăt scurt și adânc ; icnet . - Icni + suf . - tură

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>