Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUBSTANȚĂ
Rezultatele 841 - 850 din aproximativ 1104 pentru SUBSTANȚĂ.
PISTÍL^1 , pistiluri , s . n . 1. Organ femel de reproducere a plantelor fanerogame , format din ovar , stil și stigmat . 2. Piesă de sticlă , de porțelan etc . cu care se sfărâmă , se pulverizează , se amestecă sau se freacă în mojar substanțe chimice sau farmaceutice ; pisălog . [ Pl . și : pistile ] PISTÍL^2 , pistiluri , s . n . Pastă consistentă de fructe , uscată în formă de foaie groasă ; ( la pl . ) diferite varietăți de
PÍUĂ , pive , s . f . 1. Instalație sau mașină folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână prin frecarea și presarea lor între doi cilindri rotitori și prin lovirea lor cu ciocane de lemn într - un mediu cald și umed . 2. Vas de lemn , de metal sau de piatră de diverse forme și mărimi , cu pereții și cu fundul gros , în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide . 3. Parte a șteampului în care se zdrobește un minereu . 4. Scobitură în piesa unei instalații , care servește la fixarea sau la rotirea altei piese din instalația respectivă . 5. ( Înv . și reg . ) Mortier . 6. ( Pop . ; în expr . ) A se pune piua ( sau în piuă ) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă . [ Pr . : pi - uă . - Pl . și : piue . - Var . : ( înv . și reg . ) : pívă s .
PIULÍȚĂ , piulițe , s . f . 1. Vas mic de metal , de lemn etc . întrebuințat în gospodărie , în laborator etc . , în care se pisează cu pisălogul diverse substanțe ; piuă ( 2 ) mică . 2. Piesă de metal care are o gaură cu filet și care se poate înșuruba pe o tijă cu un filet corespunzător . [ Pr . : pi - u - ] - Piuă + suf . -
... PLÁSMĂ s . f . 1. Parte lichidă a sângelui sau a limfei formată din apă , săruri , protide , lipide , glucide , anticorpi etc . 2. Substanță
... PLASMOCHÍNĂ , plasmochine , s . f . Substanță
... PLASMODÉSME s . f . pl . ( Biol . ) Prelungiri citoplasmatice care unesc celulele unele cu altele și ușurează schimburile de substanță
PLÁSTIC^2 s . n . Masă de exploziv fabricat cu un amestec de cauciuc sintetic și un plastifiant . Bombă cu plastic . PLÁSTIC^1 , - Ă , plastici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. Căruia i se poate da , prin modelare , forma dorită , care poate fi ușor deformat fără a crăpa sau a se sfărâma . 2. Care se referă la sculptură și la pictură ; care se ocupa de aceste arte ; care este asemănător cu o sculptură sau cu o pictură , care sugerează o sculptură sau o pictură . 3. ( În sintagma ) Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor deformări ale corpului omenesc ( în special ale feței ) , provenite din naștere sau dintr - un accident . II. S . f . Tehnica executării unor obiecte de artă prin modelarea unor substanțe maleabile ; tehnica , artă de a sculpta sau de a
... PLASTIFIÁNT , plastifianți , s . m . Substanță
PLASTILÍNĂ , plastiline , s . f . Material plastic ușor maleabil , constituit dintr - un amestec de caolin , substanțe grase , rășini naturale sau sintetice , colorat cu diferiți pigmenți și folosit la mici lucrări de
PLESCĂÍ , pléscăi , vb . IV . Intranz . 1. A mânca cu zgomot ; a scoate un sunet caracteristic , desprinzând brusc buzele una de alta sau limba de cerul - gurii ( în semm de plăcere ) ; a pleoscăi . 2. A scoate un sunet caracteristic prin pocnirea sau plesnirea unui corp ( elastic ) de altul sau prin lovirea de ceva tare ; a pleoscăi . 3. ( Despre lichide , substanțe vâscoase etc . ) A se lovi sau a fi lovit de sau cu un corp tare , producând un zgomot caracteristic ; a pleoscăi . - Pleasc + suf . -
... gurii sau a buzelor una de alta , prin care se exprimă mirarea , plăcerea , admirația . 2. Zgomot produs de un lichid sau de o substanță