Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACELEA

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 644 pentru ACELEA.

AMĂGIRE

AMĂGÍRE , amăgiri , s . f . Faptul de a ( se ) amăgi ; amăgeală ; ceea ce amăgește . - V.

 

ANEXĂ

ANÉXĂ , anexe , s . f . 1. Ceea ce este alăturat sau alipit , ca element secundar sau dependent , pe lângă altceva mai important ; material suplimentar care dezvoltă sau lămurește un text . 2. ( Anat . ) Țesut , formație sau organ legat structural de alte organe în cadrul unei funcții

 

ANTECEDENT

ANTECEDÉNT , antecedente , s . n . , adj . 1. S . n . Fapt , întâmplare anterioară unei anumite date sau stări . 2. Adj . Care se află înainte , care s - a întâmplat înainte . 3. ( Log . ) Primul termen al unei judecăți ipotetice , introdus prin conjuncția " dacă " ; p . gener . tot ceea ce poate constitui punctul de plecare al unui

 

APANAJ

APANÁJ , apanaje , s . n . 1. Parte dintr - un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile ; proprietate sau venit acordat din averea țării membrilor unei familii domnitoare . 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva ; fig . ceea ce este propriu unei persoane sau unui

 

APETENȚĂ

APETÉNȚĂ s . f . ( Livr . ) Tendință a cuiva către ceea ce îi poate satisface nevoile , înclinațiile etc .

 

AREOLĂ

AREÓLĂ , areole , s . f . ( Anat . ) Suprafață de piele diferit colorată de aceea a tegumentelor din jur . [ Pr . : - re -

 

ARISTOTELISM

ARISTOTELÍSM s . n . Ceea ce este specific conceptiei filozofice a lui

 

ARTIFICIALITATE

ARTIFICIALITÁTE s . f . Caracterul a ceea ce este artificial ; lipsă de naturalețe ; artificiozitate . [ Pr . : - ci - a - ] - Artificial + suf . -

 

ASCULTA

ASCULTÁ , ascúlt , vb . I . 1. Tranz . a - și încorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot , a se strădui să audă . 2. Tranz . și intranz . A fi atent la ceea ce se spune sau se cântă . 3. Tranz . A acorda importanță celor spuse de cineva , a lua în considerație ; a împlini o dorință , o

 

ATICISM

ATICÍSM s . n . Ceea ce caracterizează stilistic scrierile vechilor

 

AUTOMATISM

AUTOMATÍSM s . n . 1. Caracterul a ceea ce este automatic ; mișcare ( ca ) de automat . 2. Înlănțuire de reacții care se desfășoară fără controlul centrilor nervoși superiori ; mișcare , gest stereotip la care nu participă conștiința . [ Pr : a -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>