Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APARIȚIE
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 166 pentru APARIȚIE.
... MIJÍRE , mijiri , s . f . Acțiunea de a miji și rezultatul ei ; apariție
MITÓZĂ , mitoze , s . f . Diviziune celulară caracterizată prin apariția
MONILIÓZĂ , monilioze , s . f . Boală a pomilor fructiferi provocată de o specie de ciuperci , care se manifestă prin apariția pe fructe a unor cercuri concentrice de mucegai , urmată de putrezirea acestora . [ Pr . : - li -
MOZÁIC^2 , - Ă , mozaici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de mozaism , privitor la mozaism . 2. S . m . și f . Adept al mozaismului . [ Pr . : - za - ic ] MOZAÍC^1 , mozaicuri , s . n . 1. Lucrare de tehnică decorativă , care constă în ansamblarea artistică a unor bucăți mici de marmură , de ceramică , de sticlă , de smalț etc . de diferite culori , lipite între ele cu mortar sau cu mastic . 2. Fig . Amestec de elemente eterogene . 3. Viroză a plantelor , manifestată prin apariția unor pete decolorate pe frunze , care alternează cu porțiuni colorate normal , având aspectul de mozaic (
MUSCARDÍNĂ , muscardine , s . f . Boală a viermilor de mătase , provocată de o ciupercă și manifestată prin apariția unor pete de culoare
... NĂZĂRÍRE , năzăriri , s . f . Faptul de a i ( se ) năzări cuiva ceva ; ( concr . ) ceea ce apare sau i se pare că apare cuiva ; apariție
... ființe ; spec . act fiziologic prin care fătul , ajuns în stadiul de maturitate , este expulzat sau extras din cavitatea uterină ; parturiție . 2. Origine , proveniență . 3. Fig . Apariție
NEOFREUDÍSM s . n . Denumire germanică pentru curentele psihanalitice apărute după 1930 care acceptă importanța factorilor sociali și culturali în apariția nevrozelor ; neopsihanaliză . [ Pr . : ne - o -
NEOGRAMÁTIC , - Ă , neogramatici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( În sintagmele ) Școala neogramatică sau curentul neogramatic = curent lingvistic care susține principiul regularității schimbărilor fonetice ( considerând analogia drept factor principal în apariția formelor noi ) și promovează studiul limbilor moderne . 2. S . m . și f . Adept al curentului neogramatic ( 1 ) . [ Pr . : ne - o - ] - Neo - + gramatic ( după germ . Junggrammatiker , fr . néo - grammairien , it .
NEOLÍTIC , - Ă , neolitici , - ce , adj . 1. S . n . Perioadă din istoria omenirii care a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor , caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz , prin apariția agriculturii primitive , a creșterii vitelor și a olăriei ; epoca pietrei lustruite . 2. Adj . Care aparține neoliticului ( 1 ) , care se referă la neolitic . [ Pr . : ne -
NEUROFIBROMATÓZĂ , neurofibromatoze , s . f . Boală caracterizată prin apariția pe piele a unor pete pigmentare sau a unor tumori care își au originea în țesutul fibros al tecilor nervilor . [ Pr . : ne -