Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CENTRAL

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 130 pentru CENTRAL.

PLATIRIN

PLATIRÍN , platirine , s . n . ( La pl . ) Grup de maimuțe cu nasul lățit și turtit , originare din America de Sud și Centrală ; ( la sg . ) maimuță din acest

 

PREFECT

PREFÉCT , prefecți , s . m . 1. ( În Roma antică ) Demnitar care conducea o prefectură ( 1 ) . 2. ( În vechea organizație administrativă a țării ) Șef al administrației și poliției într - un județ , care reprezenta aici puterea centrală . 3. Persoană care supraveghea și îndruma instrucția și educația într - o școală , în vechea organizare a învățământului din Imperiul Austro -

 

PREFECTURĂ

PREFECTÚRĂ , prefecturi , s . f . 1. ( În Roma antică ) Oraș sau municipiu lipsit de dreptul de a - și alege magistrați . 2. Instituție care constituie forul administrativ și polițienesc suprem dintr - un județ , reprezentând aici puterea centrală ; clădire în care își are sediul această instituție . 3. Funcția de prefect ; timpul cât prefectul își exercită această

 

PRETOR

PRÉTOR , pretori , s . m . 1. Magistrat roman cu înalte atribuții judiciare ( și care adesea guverna o provincie romană ) . 2. ( În vechea armată ) Persoană numită pe lângă marile unități militare , cu atribuții în poliția administrativă și juridică în timp de război . 3. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Șef al administrației și al poliției într - o plasă , care reprezenta aici puterea

 

PRIMAR

PRIMÁR , - Ă , primari , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. Inițial , primordial , originar ; p . ext . de prim grad , de primă importanță , de bază . 2. ( Despre elemente și compuși chimici ) Care are o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical . II. S . m . Reprezentant al conducerii centrale în orașe și comune , cu atribuții administrative . [ Var . : ( II , pop . ) primáre s .

 

PSIHOFIZIOLOGIE

... Parte a psihologiei care se ocupă cu studierea proceselor psihologice în raport cu procesele fiziologice din organism , în special cu cele din sistemul nervos central

 

RADĂ

... RÁDĂ^2 , rade , s . f . ( La unele popoare slave ) Denumire dată consiliului , adunării , organului central al puterii . RÁDĂ^1 , rade , s . f . Zonă de apă din vecinătatea unei coaste , cu sistem de apărare naturală sau artificială , servind la adăpostirea navelor ...

 

RADIATOR

RADIATÓR , radiatoare , s . n . 1. Corp , aparat sau dispozitiv care emite radiații . 2. Corp de încălzire format din tuburi sau coloane tubulare prin care circulă aburii sau apa caldă , într - o instalație de încălzire centrală . 3. Dispozitiv care servește la răcirea apei în motoarele cu ardere internă . 4. Antenă de emisie reprezentând elementul activ al unui sistem de antene . [ Pr . : - di -

 

RADIODISTRIBUȚIE

RADIODISTRIBÚȚIE s . f . Distribuție publică a programelor de radiodifuziune prin linii de telecomunicații speciale de la o stație centrală ; radioficație . [ Pr . : - di -

 

RAHIS

... RÁHIS s . n . 1. ( Anat . ) Măduva spinării . 2. ( Bot . ) Ax central

 

REGISTRU

REGÍSTRU , registre , s . n . 1. Condică , caiet , sistem de fișe etc . în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter administrativ , comercial etc . 2. Sertar sau clapă de oțel , de fontă , de material ceramic etc . , care servește la reglarea tirajului sau la închiderea canalelor de fum de la căldările de abur sau de la cuptoarele industriale . 3. ( Arhit . ) Suprafață cuprinsă între două profiluri orizontale care se întind pe toată lungimea unei fațade . 4. Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hârtiei . 5. ( În sintagma ) Registrul navelor = instituție de stat sau particulară organizată în scopul stabilirii normelor tehnice de construcție , de recepție și de exploatare a navelor comerciale . 6. Dispozitiv utilizat în centralele telefonice automate la înregistrarea automată a numărului telefonului chemat . 7. Întinderea scării muzicale a unui instrument sau a unei voci , cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă , fără schimbarea timbrului . 8. ( Inform . ) Dispozitiv folosit în calculatoarele electronice , destinat păstrării temporare a

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>