Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUNOȘTINȚĂ
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 126 pentru CUNOȘTINȚĂ.
PRÁCTIC , - Ă , practici , - ce , adj . 1. Care se poate executa sau care se efectuează în mod concret ; care se verifică prin practică și se poate aplica în viață ; care se bazează pe practică ; concret , real . 2. ( Despre oameni ) Care știe să se orienteze în viața de toate zilele , care știe să aplice cunoștințele la viața de toate zilele , care are simțul realității ; p . ext . îndemânatic , destoinic ,
PRÁCTICĂ , practici , s . f . 1. Practicare , p . ext . deprindere , obicei , rutină . 2. Activitate a oamenilor îndreptată spre crearea condițiilor necesare existenței societății , în primul rând spre producerea și crearea bunurilor materiale și a valorilor culturale ; metodă , procedeu aplicat și verificat efectiv . 3. Exercitare a unei profesiuni , a unei discipline , profesare a unei științe , a unei arte . 4. Aplicare și verificare efectivă a cunoștințelor teoretice dobândite într - un domeniu oarecare . Practică pedagogică . 5. ( Mai ales la pl . ) Ceremonie , manifestare exterioară de
PRACTICÁNT , - Ă , practicanți , - te , s . m . și f . Persoană care îndeplinește un stadiu de practică , lucrând ca începător într - un atelier , într - un birou , într - o întreprindere etc . ( pentru a se perfecționa într - o anumită profesie , prin completarea cunoștințelor teoretice cu noțiuni
... PREȘTIÍNȚĂ s . f . Cunoștință
PREDÁ , predáu , vb . I . 1. Tranz . A da cuiva în primire un obiect , un bun care îi revine de drept sau de care trebuie să răspundă ; a înmâna , a încredința , a remite , a transmite . 2. Refl . A se recunoaște învins și a se pune la dispoziția dușmanului , urmăritorului etc . 3. Tranz . A transmite cuiva în mod sistematic cunoștințele unei discipline ( în cadrul unei instituții de învățământ , al unor cursuri speciale ) ; a expune o
PREGĂTÍT , - Ă , pregătiți , - te , adj . ( Despre oameni ) Care are pregătirea , cunoștințele necesare pentru a desfășura o activitate ; care are o cultură temeinică ( într - un anumit domeniu ) ; instruit , cult , format . - V.
... PREZENTÁ , prezínt , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face cunoscut celor de față , spunând numele , ocupația etc . ; a face cunoștință ( cu cineva ) ; a ( se ) recomanda . 2. Refl . A apărea , a se înfățișa într - un anumit loc sau în fața ...
PRICÉPE , pricép , vb . III . 1. Tranz . A înțelege , a pătrunde ceva cu mintea . 2. Refl . A avea cunoștințe într - o materie , într - un domeniu ; a dovedi iscusință , îndemânare , experiență într - o acțiune , într - o situație ; a fi capabil , în stare să facă
PRICEPÚT , - Ă , pricepuți , - te , adj . 1. Care are cunoștințe numeroase , care are o pregătire temeinică într - un domeniu ; capabil ; iscusit , abil . 2. ( Rar ) Care poate fi ( ușor ) înțeles , pătruns cu mintea ; accesibil
... I. 1. Tranz . A apuca ceva sau pe cineva cu mâna , cu ajutorul unui instrument etc . 2. Tranz . Fig . A lua cunoștință de ceva ( cu ochii , cu urechea , cu mintea ) ; a percepe . 3. Refl . A - și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru ...
PROCLAMÁ , proclám , vb . I . Tranz . 1. A anunța ceva în mod solemn și oficial ; a aduce la cunoștința publică ( printr - o proclamație ) un fapt de mare importanță și de interes general . 2. A acorda cuiva în mod oficial un titlu , un drept , o calitate . 3. A crea , a institui , a stabili , a introduce . 4. A susține ceva deschis , cu convingere ; a afirma cu