Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DUC

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 267 pentru DUC.

DODECAFONISM

DODECAFONÍSM s . n . ( Muz . ) Tehnică de compoziție bazată pe folosirea tuturor celor douăsprezece sunete ale gamei cromatice , considerate ca având aceeași importanță și ducând la desființarea legăturilor tonale

 

DOMNI

... DOMNÍ , domnesc , vb . IV . Intranz . A conduce un principat , o țară , o împărăție în calitate de domn ( 3 ) . 2. A o duce

 

DUAL

DUÁL , duale , s . n . Număr gramatical care indică în unele limbi două obiecte ori ființe alcătuind de obicei o pereche . [ Pr . : du -

 

DUALISM

DUALÍSM s . n . 1. Concepție , doctrină care consideră ca principiu al existenței două elemente diferite și ireductibile , materia și spiritul . 2. ( Impr . ) Dualitate . 3. Formă de conducere statală realizată , în 1867 , printr - o uniune personală între Austria și Ungaria . [ Pr . : du -

 

DUALIST

DUALÍST , - Ă , dualiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Al dualismului , privitor la dualism ; propriu , caracteristic dualismului . 2. S . m . și f . Adept al dualismului ( 1 ) . [ Pr . : du -

 

DUCĂ

... DÚCĂ^2 , duci , s . m . ( Înv . ) Duce

 

DUCĂREȚ

... DUCĂRÉȚ , - EÁȚĂ , ducăreți , - e , adj . ( Fam . ) Umblăreț . - Duce

 

DUCAT

... DUCÁT , ducate , ( 1 ) s . n . , ducați , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Provincie , teritoriu , stat de sub stăpânirea unui duce ^2 sau unei ducese . 2. S . m . Monedă de aur sau de argint ( la origine italiană ) care a circulat în mai multe țări ...

 

DUCO

DÚCO s . n . 1. Lac fabricat pe bază de nitroceluloză . 2. Plastifiant , solvent sau colorant folosit la fabricarea lacurilor de tip duco ( 1 ) . - Denumire comercială < engl . Du [ pont ] + co [

 

DUDUIE

DUDÚIE , dudui , s . f . Domnișoară . [ Pr . : - du -

 

DUDUITURĂ

DUDUITÚRĂ , duduituri , s . f . Duduit . [ Pr . : - du - i - ] - Dudui + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>