Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRIJA

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 105 pentru GRIJA.

SINCHISEALĂ

... SINCHISEÁLĂ s . f . ( Fam . ; mai ales în construcții negative ) Grijă

 

SINGUR

... obiectul ; uneori ține locul numelui ) ( Eu sau tu , el etc . ) însumi ( însuți , însuși etc . ) chiar cu ( sau tu , el etc . ) în persoană . Am eu singur grijă

 

SOLICITUDINE

... SOLICITÚDINE , solicitudini , s . f . Atitudine plină de grijă

 

STILISM

... STILÍSM s . n . Grijă

 

STOLNIC

STÓLNIC , stolnici , s . m . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Dregător care purta grija mesei domnești , fiind șeful bucătarilor , al pescarilor și al grădinarilor . 2. ( Pop . ) Persoană care conduce nunta și servește nuntașii la

 

STRECURA

... și fără să fie observat ; a se furișa . 5. Refl . A se infiltra în mijlocul unui grup ( omogen ) de oameni , având grijă să nu fie observat . 6. Refl . A trece pe rând și pe nesimțite , a se perinda ; fig . ( despre unități de timp ...

 

SUPRAVEGHEA

... SUPRAVEGHEÁ , supraveghez , vb . I . Tranz . A observa , a păzi cu grijă

 

TĂU

TĂU ^2 , TA , tăi , tale , pron . pos . , adj . pos . I. Pron . pos . ( Precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul . A ta e cartea . II. Adj . pos . ( Precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt ) . 1. Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul , indicând posesiunea ( casa ta ) , apartenența ( țara ta ) , dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul ( frații tăi ) . 2. ( Cu valoare subiectivă ) Călătoria ta va fi grea . 3. ( Cu valoare obiectivă ) Grija ta n - o poartă nimeni . TĂU ^1 , t ? uri , s . n . 1. Apă stătătoare puțin adâncă ; baltă . 2. ( Înv . ) Prăpastie ,

 

TIHNĂ

TÍHNĂ , tihne , s . f . Liniște deplină , pace , tihnire ; viață liniștită , lipsită de griji ; odihnă ,

 

TIHNIT

TIHNÍT , - Ă , tihniți , - te , adj . ( Despre viața cuiva ; adesea adverbial ) Liniștit , lipsit de griji . V.

 

TIPTIL

... TIPTÍL adv . 1. Fără zgomot , ușor , cu grijă ( pentru a nu fi auzit ) . Merge tiptil . 2. ( Înv . ; în expr . ) A se îmbrăca tiptil = a se deghiza , a ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>