Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru H

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 192 pentru H.

HÂRCĂ

HÂRCĂ , hârci , s . f . 1. Craniu ( de mort ) ; țeastă . 2. Epitet depreciativ dat unei femei bătrâne , urâte și

 

HÂRDĂU

HÂRDĂU , hârdaie , s . n . Vas făcut din doage de lemn , dintre care două pot fi mai lungi și găurite , servind ca toarte , întrebuințat la păstrarea sau la transportarea lichidelor ;

 

HÂRJÂIT

HÂRJÂÍT s . n . V .

 

HÂRJOANĂ

HÂRJOÁNĂ , hârjoane , s . f . Încăierare în joacă ;

 

HÂRJONEALĂ

HÂRJONEÁLĂ , hârjoneli , s . f . Încăierare în joacă ; hârjoană . - Hârjoni + suf . -

 

HÂRLEȚ

HÂRLÉȚ , hârlețe , s . n . ( Reg . )

 

HÂRTĂU

HÂRTĂU , hârtaie , s . n . ( Reg . ) Bucată lungă de pământ . - Hart [ an ] + suf . -

 

HÂRTIOARĂ

HÂRTIOÁRĂ , hârtioare , s . f . Diminutiv al lui hârtie ( 2 ) ; hârtiuță . [ Pr . : - ti - oa - ] - Hârtie + suf . -

 

HÂTCÂI

HÂTCÂÍ , hâtcâiesc , vb . IV . Tranz . V .

 

HĂȚ

HĂȚ ^2 interj . V. hâț . HĂȚ ^1 , hățuri , s . n . 1. Parte a hamului alcătuită din curele ( sau frânghii ) lungi , prinse de inelele căpețelei , cu ajutorul cărora se conduc caii înhămați . 2. ( Reg . ) Laț , juvăț , ștreang de care este spânzurat

 

HĂȚI

HĂȚÍ , hățesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A zgâlțâi , a smuci pe

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>