Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JUDECA

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 135 pentru JUDECA.

NESOCOTIT

NESOCOTÍT , - Ă , nesocotiți , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Care este lipsit de judecată , de socotință , de chibzuință în acțiuni ; nechibzuit , nesăbuit ; p . ext . ușuratic , imprudent . 2. Care nu este luat în seamă ; ignorat , desconsiderat . - Ne - +

 

NETOT

NETÓT , NETOÁTĂ , netoți , netoate , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) cu mintea mărginită , care pricepe greu un lucru , care acționează fără judecată ; ( om ) redus la minte ; prost , nătărău , neghiob , prostănac . - Ne - +

 

OPINIE

OPÍNIE , opinii , s . f . Părere , judecată ,

 

ORBI

ORBÍ , orbesc , vb . IV . 1. Intranz . A deveni orb ^2 , a - și pierde vederea . 2. Tranz . Fig . A face pe cineva să - și piardă rațiunea , clarviziunea , a - l face să nu mai judece

 

OSTRACISM

OSTRACÍSM s . n . 1. Formă de judecată a adunării poporului , în vechea Atena , prin care un cetățean , considerat primejdios pentru libertatea și securitatea regimului , era exilat temporar . 2. Persecuție ,

 

PĂTRUNS

PĂTRÚNS , - Ă , pătrunși , - se , adj . 1. Străpuns , împuns : p . ext . străbătut , răzbit ; copt , fiert , fript foarte bine . 2. Fig . Mișcat , emoționat , impresionat . 3. Fig . Gândit , judecat ;

 

PATIMĂ

PÁTIMĂ , patimi , s . f . 1. Sentiment puternic și violent care copleșește pe om , întunecându - i adesea dreapta judecată ; p . ext . pasiune , iubire excesivă pentru ceva , pornire nestăpânită ; suferință morală . 2. ( Înv . și pop . ) Suferință fizică , caznă , chin ;

 

PENDINTE

PENDÍNTE adj . invar . 1. Care este subordonat cuiva , care depinde de . . . 2. Care n - a fost încă soluționat , care urmează să fie rezolvat ; ( despre probleme în litigiu ) care este în curs de cercetare , care așteaptă să fie

 

PLIURD

PLIURD , - Ă , pliurzi , - de , adj . ( Reg . ; despre oameni ) Lipsit de judecată ; prost ; zăpăcit . - Et .

 

PREJUDECATĂ

PREJUDECÁTĂ , prejudecăți , s . f . Părere , idee preconcepută ( și adesea eronată ) pe care și - o face cineva asupra unui lucru , adoptată , de obicei , fără cunoașterea directă a faptelor ; prejudeț , prejudiciu . - Pre ^1 - + judecată ( după fr .

 

PREJUDICIAL

PREJUDICIÁL , - Ă , prejudiciali , - e , adj . ( Rar ) Care precedă o judecată ; p . gener . preliminar . [ Pr . : - ci -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>