Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIMITAT
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 153 pentru LIMITAT.
... MÁXIMUM s . n . 1. Limita
MERLÓN , merloane , s . n . Fiecare dintre masivele de zidărie care depășeau parapetul și limitau crenelurile la lucrările de fortificație antice și
MIC , - Ă , mici , adj . 1. Care este sub dimensiunile obișnuite ; de proporții reduse . 2. Puțin numeros : redus , limitat . 3. ( Despre sunet , glas etc . ) Puțin intens ; slab , încet , stins ^2 . scăzut . 4. ( Despre zi , noapte etc . ) Care durează puțin ; scurt . 5. De vârstă fragedă ; nevârstnic ; tânăr . 6. Fără ( prea ) mare valoare ; neînsemnat , neimportant . 7. Fig . ( Despre oameni ) Lipsit de noblețe sufletească , de caracter ; meschin , josnic . 8. Care se află pe o treaptă inferioară într - o
MICROANCHÉTĂ , microanchete , s . f . Anchetă cu chestionar scurt , limitată la un număr mic de subiecți . [ Pr . : - cro - an - ] - Micro ^1 +
MIJLOC , mijlocuri , ( I 2 ) ( II ) mijloace , s . n . I. 1. Punct care se găsește la egală depărtare de două extreme ; centru ; loc aflat în interiorul unui spațiu , la oarecare distanță de margine . 2. Nume dat anumitor părți ale unor obiecte situate sau destinate a fi situate în partea ( aproximativ ) centrală a obiectului respectiv . 3. Parte a corpului omenesc cuprinsă între torace și șolduri ; talie , brâu . 4. ( Înv . ) Mediu ^1 , ambianță . 5. Moment situat la aceeași depărtare de începutul și sfârșitul unei acțiuni , al unei perioade de timp ; jumătate . 6. ( Înv . și pop . ) Ceea ce are calitatea , valoarea situată între o limită superioară și altă inferioară . II. 1. Ceea ce servește ca unealtă pentru realizarea unui scop ; ( la pl . ) posibilități ( materiale sau morale ) de care dispune cineva pentru un anumit scop ; p . ext . cale , metodă , procedeu . 2. ( Concr . ; la pl . ) Unelte , utilaj . 3. ( Concr . ) Avere , bani , resurse , fonduri . [ Acc . și :
MÍNIMUM s . n . , adv . 1. S . n . Punct , limită , fază reprezentând extrema inferioară . 2. S . n . Cea mai mică cantitate , valoare , intensitate ; minim ^1 . 3. Adv . În cantitatea , timpul , spațiul minim ^2 ; cel puțin . . . , pe puțin . . . ;
MONOPRODÚCȚIE , monoproducții , s . f . Specializare îngustă a unei economii naționale care se limitează la o singură ramură economică . - Mono - +
NART , narturi , s . n . 1. Sumă de bani fixată în trecut de autorități ca limită maximă a impozitului pe produse , pe vite etc . 2. Preț maximal fixat în trecut de autorități pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate ; p . ext . preț al unei mărfi . 3. Normă de muncă pe care țăranii clăcăși erau obligați să o realizeze într - o zi pe moșia
NELIMITÁT , - Ă , nelimitați , - te , adj . Care nu are limite ; imens , nemăsurat . - Ne - +
NEOLIBERALÍSM s . n . Curent al economiei politice contemporane care susține intervenția limitată a statului în economie în vederea stabilirii cadrului juridic care să permită organizarea concurenței , funcționarea armonioasă a prețurilor etc . [ Pr . : ne -
NESFÂRȘÍT^2 , - Ă , nesfârșiți , - te , adj . 1. Care nu se sfârșește , nu are limite ( în timp sau spațiu ) , nu încetează , nu se consumă , care nu are sfârșit ; fără sfârșit ; fără margini : etern , veșnic ; infinit . 2. Foarte mare , foarte întins , foarte numeros , foarc intens . NESFÂRȘÍT^1 , nesfârșituri . s . n . Ceea ce nu are ( sau pare că nu are ) limită în spațiu sau în timp ; nemărginire ,