Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OMENIT
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 131 pentru OMENIT.
RADIÓS , - OÁSĂ , radioși , - oase , adj . 1. Care strălucește , răspândind raze de lumină ; luminos , strălucitor . 2. Fig . ( Despre figura omenească ) Care exprimă seninătate , veselie , fericire ; ( despre oameni ) cu expresie de fericire ; voios , senin , încântat . [ Pr . : - di -
RADIOSCOPÍE , radioscopii , s . f . Examinare vizuală a interiorului unui corp opac , în special a unor regiuni din corpul omenesc , cu ajutorul umbrei proiectate pe un ecran fluorescent de către razele X care trec prin acel corp ; ( concr . ) , imagine obținută în felul acesta . [ Pr . : - di -
RAPÓRT , raporturi , ( I ) ( II ) rapoarte , s . n . I. 1. Legătură între două sau mai multe persoane , obiecte , fenomene , noțiuni pe care gândirea omenească o poate constata și stabili ; relație . 2. ( Mai ales la pl . ) Contact , legătură între mai multe persoane , instituții etc . ; relație . 3. ( Mat . ) Câtul dintre două mărimi de același fel , exprimate în aceleași unități . 4. Relație ( numerică ) între două valori . II. 1. Comunicare scrisă sau orală făcută de cineva în fața unei adunări , a unei autorități etc . , cuprinzând o relatare ( oficială ) asupra unei activități personale sau colective ; textul acestei comunicări . 2. Scurtă prezentare orală asupra situației trupei făcută de un militar în fața superiorului său ; ora , momentul când se face această prezentare . III. ( În sintagma ) Casă ( sau imobil ) de raport = casă sau imobil cumpărat sau construit în vederea
RASEOLOGÍE s . f . ( Rar ) Parte a antropologiei care studiază rasele omenești . [ Pr . : - se -
RÉCE , reci , adj . 1. Care are o temperatură ( mai ) scăzută față de o limită dată , față de un mediu oarecare sau față de căldura corpului omenesc ; lipsit de căldură ; care dă senzația de frig , care aduce frig . 2. Fig . ( Despre oameni ) Lipsit de căldură sufletească ; insensibil , indiferent ; neprietenos ,
RELATIVÍSM s . n . Doctrină care postulează relativitatea cunoștințelor omenești , în sensul că nimic nu este absolut adevărat decât prin raportare la
RÓBOT^2 s . n . v . robotă . ROBÓT^1 , roboți , s . m . Sistem automatizat care acționează pe baza unui program de lucru stabilit sau care reacționează la anumite influențe exterioare , dând impresia executării unor acțiuni
SÂN , sâni , ( 1 ) s . m . , sânuri , ( 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 ) s . n . 1. S . m . Fiecare dintre cele două mamele ale femeii ; piept . 2. Partea dinainte a corpului omenesc care se află între cele două brațe și care formează exteriorul bombat al pieptului ; piept , torace . 3. S . m . Parte a cămășii sau a bluzei care acoperă pieptul ; spațiul dintre piept și cămașă sau bluză ( în care se pot ține lucruri ca într - o pungă ) . 4. S . n . Locul din corpul femeii unde se formează și în care este purtat fătul ; pântece . 5. S . n . Piept , inimă ( socotite ca sediu al sentimentelor ) ; suflet . 6. S . n . Fig . Parte interioară , parte centrală ; interior , mijloc , centru , miez . Sânul pământului . 7. S . n . Fig . ( Geogr . ; înv . ) Golf ^2 . [ Var . : ( înv . și reg . ) sin s . m . și
SĂLÁȘ , sălașe , s . n . ( Pop . ) 1. Adăpost unde cineva capătă temporar găzduire . 2. Construcție rudimentară făcută în câmp și folosită ca adăpost temporar pentru oameni și animale . 3. Locuință , casă . 4. Așezare omenească . 5. Mică așezare de țigani ( nomazi ) ; grup de familii de țigani ( nomazi ) sub conducerea unui vătaf . [ Pl . și :
SĂLBĂTICÍME , sălbăticimi , s . f . 1. Mulțime de animale sălbatice , totalitatea animalelor sălbatice . 2. Loc sălbatic , nelocuit , departe de orice așezare omenească ( civilizată ) . [ Var . : ( pop . ) sălbătăcíme s . f . ] - Sălbatic + suf . -
SĂLBÁTIC , - Ă , sălbatici , - ce , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. ( Despre animale ) Care nu este domesticit sau îmblânzit ; p . ext . greu de stăpânit , nedomolit , aprig , focos . 2. ( Despre plante ) Care a crescut de la sine ; necultivat , nealtoit . 3. Care este creat de natură , fără intervenția omului ; natural ; lipsit de artificiu , de rafinament ; frust . 4. ( Despre ținuturi , locuri etc . ) Pustiu , nelocuit , neumblat ; lipsit de civilizație . II. 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care aparține unor grupuri de oameni aflate în prima perioadă de dezvoltare a societății omenești ; ( om ) primitiv . 2. Adj . Caracteristic omului primitiv ; rudimentar , înapoiat , primitiv , neevoluat . 3. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care se comportă ca un om primitiv ; ( om ) necivilizat , înapoiat , grosolan . 4. Adj . ( Despre păr ) Des și aspru ; neîngrijit . 5. Adj . ( Despre oameni ) Lipsit de umanitate ; crud , neomenos , violent , brutal , fioros . 6. Adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Care nu se poate stăpâni ; aprig , impulsiv , nestăpânit , nedomolit . 7. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care fuge de lume , care nu respectă conveniențele ( sociale ) ; ( om ) retras , izolat , singuratic , nesociabil , ursuz . III. Adj . 1. Care se manifestă cu deosebită intensitate , neobișnuit de puternic , violent , cumplit , aprig ; înfricoșător , de neînvins . 2. ( ...