Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REALITATE
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 140 pentru REALITATE.
MULTILATERÁL , - Ă , multilaterali , - e , adj . Care îmbrățișează mai multe aspecte ale realității , care se desfășoară pe mai multe planuri , orientat în mai multe
NATURÁL , - Ă , naturali , - e , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care se referă la natură ( 1 ) , care aparține naturii ; care se găsește în natură . 2. Care este generat , produs , creat de natură ( 1 ) , fără intervenția omului ; p . ext . veritabil , curat , pur . 3. Care este lipsit de artificiu , de rafinament , de afectare , simplu ; care se realizează spontan , fără efort sau constrângere . 4. Care este conform cu natura cuiva , înnăscut , nativ ; propriu , specific cuiva . 5. Care concordă , se potrivește cu faptele din realitatea obiectivă , cu ordinea firească a lucrurilor ; normal , firesc . II. Adv . Firește , desigur , bineînțeles . III. S . n . ( Astăzi rar ) Naturalețe ,
NATURALÍSM s . n . 1. Curent sau tendință în artă și literatură , care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea obiectivă , prin redarea lor fidelă , prin preferința pentru aspectele urâte , vulgare ale naturii omenești etc . 2. Concepție filozofică care exclude supranaturalul , ridicând natura la rangul de principiu suprem . 3. Teorie etică care întemeiază noțiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei ( evoluție biologică , plăcere etc . ) , viața morală fiind o prelungire a celei
NEFIDÉL , - Ă , nefideli , - e , adj . 1. ( Despre oameni ) Care nu este fidel ; nestatornic , necredincios în sentimente , în angajamente ; infidel ( 1 ) ; ( despre soți ) care întreține relații extraconjugale ; infidel ( 1 ) . 2. Care nu exprimă sau nu respectă adevărul , realitatea ; inexact , infidel ( 2 ) . - Ne - +
OBIECTÍV , - Ă , obiectivi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Fil . ) Care există în afara conștiinței omenești și independent de ea . 2. Care are însușirea de a reda realitatea în chip nefalsificat , detașat de impresii subiective ; nepărtinitor , imparțial ; obiectivist ( 2 ) . 3. ( Gram . ) Care se referă la obiectul direct sau indirect . Reflexiv obiectiv . II. S . n . 1. Sistem optic convergent , format din una sau mai multe lentile care intră în construcția unui aparat optic ( de fotografiat , microscop , lunetă etc . ) , fiind îndreptat spre obiectul studiat . 2. Porțiune de teren , localitate , fortăreață etc . care prezintă interes în timp de război . 3. Fig . Scop , țintă ,
PAMFLÉT , pamflete , s . n . Specie literară ( în versuri sau în proză ) cu caracter satiric , în care scriitorul înfierează anumite tare morale , concepții politice , aspecte negative ale realității sociale , trăsături de caracter ale unei persoane
... PANCALÍSM s . n . Doctrină filozofică ce subordonează întreaga realitate
PANLOGÍSM s . n . Doctrină filozofică după care raționalul și realul sunt noțiuni identice , relațiile logice reprezentând esența
PARABÁZĂ , parabaze , s . f . Secvență a comediei antice grecești , situată de obicei în prima parte a piesei , în care actorul își exprimă ( prin intermediul corifeului ) propriile păreri în legătură cu realitățile
... PARACRONÍSM , paracronisme , s . n . ( Rar ) Eroare care constă în a situa un eveniment mai târziu decât a avut loc în realitate
PARAMNEZÍE , paramnezii , s . f . Tulburare a memoriei care constă în interpretarea unor realități abia percepute ca pe niște