Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TERESTRU
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 119 pentru TERESTRU.
PLUTÓNIC , - Ă , plutonici , - ce , adj . ( Despre roci eruptive și corpurile pe care le alcătuiesc ) Care s - a format prin acțiunea vulcanilor în adâncul scoarței
PLUTONÍSM s . n . 1. Totalitatea proceselor geologice legate de mișcarea topiturilor magmatice la mari adâncimi în scoarța terestră . 2. Concepție geologică care consideră că formarea rocilor s - ar datora numai topiturilor
PLUTONÍTE s . f . pl . Roci magmatice consolidate în adâncurile scoarței
POD , poduri , s . n . I. 1. Construcție de lemn , de piatră , de beton , de metal etc . care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ , susținând o cale de comunicație terestră ( șosea sau cale ferată ) și asigurând continuitatea căii peste un obstacol natural sau artificial . 2. Platformă având forma asemănătoare cu a unui pod ( I 1 ) și care servește ca loc de lucru , ca element de protecție etc . ; spec . macara cu scheletul în formă de pod ( I 1 ) , pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transportare a greutăților . 3. ( Înv . ) Puntea unei nave . 4. ( Înv . ) Pavaj din scânduri groase de stejar cu care se acopereau străzile ; caldarâm : p . ext . stradă , uliță pavată cu scânduri . Podul Mogoșoaiei . 5. ( În practicile religiei creștine ortodoxe ) Bucată de pânză îngustă și lungă care se așterne din loc în loc pe parcursul unui cortegiu mortuar . II. Spațiul dintre acoperiș și planșeul superior al unei clădiri . III. P . anal . 1. ( În sintagmele ) Podul mâinii = dosul mâinii . Podul palmei = partea interioară a palmei , de la încheietura cu antebrațul până la degete . 2. Lucrare protetică dentară , metalică sau mixtă , folosită ca metodă
... 1. Mărime fizică a cărei variație în spațiu și timp caracterizează un câmp fizic și permite determinarea acestuia . 2. ( Astron . ; în sintagma ) Potențial terestru = geopotențial . 3. ( Biol . ; în sintagma ) Potențial de înmulțire = capacitate a unor organisme vegetale sau animale de a fi ( foarte ) prolifice . 4 ...
PRAF , prafuri , ( 2 , 3 ) s . n . 1. Material format din particule solide foarte fine , provenite din fărâmițarea naturală a scoarței terestre , a unor corpuri solide , din unele procese biologice ale viețuitoarelor etc . ; pulbere , colb . 2. ( De obicei urmat de determinări ) Nume dat diferitelor materiale solide reduse la starea de particule foarte fine și care sunt folosite în diferite scopuri . 3. Spec . Substanță toxică sau medicamentoasă în formă de pulbere ; ( pop . ) doză dintr - un astfel de medicament . 4. ( Pop . ) Polen . [ Var . : ( înv . și reg . ) prav s .
PROZAURIÁN , prozaurieni , s . m . ( La pl . ) Ordin de reptile primitive terestre și acvatice ; ( și la sg . ) reptilă din acest ordin . [ Pr . : - za - u - ri -
... RADIOBALÍZĂ , radiobalize , s . f . Aparat terestru de radionavigație care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic , prin emiterea unor unde radioelectrice sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepționate ; radiofar ...
... relevmente , s . n . Unghi în planul orizontal format de o direcție de referință și direcția unui punct oarecare , reprezentat printr - un astru , printr - un obiect terestru
RELIÉF , reliefuri , s . n . 1. Configurație a suprafeței terestre constituită din totalitatea neregularităților de forme pozitive sau negative considerate față de un plan de referință general sau local . 2. Ridicătură , proeminență pe o suprafață . 3. Sculptură fixată pe o suprafață
REPTÍLĂ , reptile , s . f . ( La pl . ) Clasă de vertebrate ovipare , de obicei terestre , târâtoare , cu temperatura corpului variabilă , cu corpul acoperit de o piele groasă , solzoasă , fără picioare sau cu picioare scurte , dispuse lateral , și cu inima formată din două auricule și un ventricul ( Reptilia ) ; ( și la sg . ) animal care face parte din această