Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TERITORIU
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 134 pentru TERITORIU.
... NAȚIÚNE , națiuni , s . f . Comunitate stabilă de oameni , istoricește constituită ca stat , apărută pe baza unității de limbă , de teritoriu , de viață economică și de factură psihică , care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții ...
NEÁOȘ , - Ă , neaoși , - e , adj . 1. Autentic , adevărat , veritabil ; curat , sadea . 2. Care s - a născut , s - a format și s - a dezvoltat pe teritoriul pe care trăiește și în prezent ; autohton , indigen , băștinaș . [ Pr . : nea - oș ] - Et .
... NEOCUPÁT , - Ă , - Ă , neocupați , - te , adj . 1. ( Despre un teritoriu , oraș etc . ) Care nu este cucerit de o armată străină , care nu este stăpânit de o putere străină . 2. ( Despre bunuri mobile sau imobile ) Care ...
... OCUPÁ , ocúp , vb . I . I. Tranz . 1. A pune stăpânire pe . . . , a lua în stăpânire cu forța armată un teritoriu , un oraș etc . ; a cuceri . 2. A lua ( temporar ) în stăpânire , a avea în folosință un imobil , un spațiu ...
OCUPÁȚIE , ocupații , s . f . 1. ( Luare temporară în ) stăpânire de către forțele armate ale unui stat a unei părți sau a totalității teritoriului unui alt stat ; cucerire . 2. Îndeletnicire , treabă , activitate ;
... OCUPÁNT , - Ă , ocupanți , - te , s . m . și f . ( Adesea adjectival ) Stat care ( prin forțele sale armate ) ia în stăpânire un teritoriu
... OCUPÁT , - Ă , ocupați , - te , adj . 1. ( Despre un teritoriu ; un oraș etc . ) Cucerit de o armată străină ; stăpânit de o putere străină ; 2. ( Despre bunuri mobile sau imobile ) Stăpânit , deținut ( temporar ) de cineva ; pe ...
... OLÁT , olaturi , s . n . ( Înv . ) 1. Provincie , regiune , ținut , teritoriu
... PALATINÁT , palatinate , s . n . 1. Demnitate , funcție de palatin ^1 . 2. Teritoriu
... PANDEMÍE , pandemii , s . f . Epidemie care se extinde pe un teritoriu
PANZOOTÍE , panzootii , s . f . Extindere a unei boli contagioase a animalelor pe teritorii foarte întinse . [ Pr . : - zo -