Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru Z
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 174 pentru Z.
ZĂDĂRÍ vb . IV . v .
ZĂDĂRÍRE s . f . V .
ZĂDĂRÍT , - Ă - Ă adj . V.
ZĂDĂRNICÍ , zădărnicesc , vb . IV . Tranz . A Face să nu se realizeze ceva ; a pune piedici la ceva ; a dejuca un plan , o uneltire
ZĂDĂRNICÍE , zădărnicii , s . f . 1. Caracterul a ceea ce este zadarnic ; lucru inutil , fără rost ; deșertăciune , inutilitate . 2. ( Înv . ) Ambiție nemăsurată , vanitate , trufie , îngâmfare . - Zadarnic + suf . -
ZĂDĂRNICÍRE , zădărniciri , s . f . Acțiunea de a zădărnici și rezultatul ei . - V.
ZĂGĂZUÍ , zăgăzuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A stăvili ; a îndigui , a bara . 2. Fig . A opri , a împiedica ( o acțiune ) . - Zăgaz + suf . -
ZĂGĂZUÍRE , zăgăzuiri , s . f . Acțiunea de a zăgăzui și rezultatul ei . - V.
ZĂGĂZUÍT , - Ă , zăgăzuiți , - te , adj . Barat , îndiguit , oprit pe loc , îngrădit . - V.
ZĂGÁȘ , zăgașe , s . n . ( Înv . ) Canal , șanț . - Contaminare între zăgaz și
ZĂGNÉATĂ s . f . ( Reg . ) Foc de nuiele sau de surcele uscate , care arde cu flacără