Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂRUI

 Rezultatele 991 - 1000 din aproximativ 1272 pentru CĂRUI.

REGE

... RÉGE , regi , s . m . 1. Suveranul unui regat , persoană care deține puterea supremă într - un regat ; monarh . 2. Fig . Cel care are poziția cea mai însemnată într - un domeniu oarecare , prin puterea , prin importanța , prin competența sa . 3. Numele piesei principale de la jocul de șah ...

 

REGENTĂ

REGÉNTĂ , regente , adj . ( Despre propoziții ; adesea substantivat ) Căreia îi este subordonată altă

 

REGLA

REGLÁ , reglez , vb . I . Tranz . 1. A realiza sau reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s - au abătut de la anumite condiții impuse . 2. ( Mil . ) A potrivi , a îndrepta , a fixa tirul unui tun , al unei arme de foc portabile , al unei unități de artilerie etc . pentru distrugerea unui obiectiv . 3. A aranja , a orândui , a

 

REGLETĂ

... REGLÉTĂ , reglete , s . f . Element auxiliar de montaj al unei instalații electrice , construit dintr - un material izolant pe care

 

REGRADAT

REGRADÁT , - Ă , regradați , - te , adj . A cărui gradație a fost refăcută . - V.

 

REGULĂ

RÉGULĂ , reguli , s . f . 1. Normă , lege pe baza căreia are loc un proces , se desfășoară o activitate sau se produce un fenomen ; precept . 2. Rânduială , ordine ; regularitate . 3. ( Pop . )

 

REIFICARE

REIFICÁRE , reificări , s . f . Proces în cursul căruia relațiile sociale îmbracă forma unor relații între obiecte concrete , iar omul însuși devine din subiect al proceselor sociale obiectul acestora , asemenea unui lucru . [ Pr . : re -

 

RELAȚIONISM

RELAȚIONÍSM s . n . ( Fil . ) Concepție potrivit căreia realitatea ar fi un sistem de relații ( logice ) . [ Pr . : - ți -

 

REMIZĂ

... REMÍZĂ , remize , s . f . I. 1. Situație în care doi șahiști angajați într - o partidă amicală sau oficială consimt reciproc asupra unui rezultat de egalitate ; partidă de șah terminată la egalitate . 2. Formă de ...

 

REMONTOAR

REMONTOÁR , remontoare , s . n . Mecanism cu ajutorul căruia se întoarce un

 

REOLOGIE

REOLOGÍE s . f . Ramură a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie curgerea lentă și deformarea în timp a corpurilor solide sub acțiunea forțelor exercitate asupra lor . [ Pr . : re -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>