Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) SEPARA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentru (SE) SEPARA.

SEPARAT

... SEPARÁT , - Ă , separați , - te , adj . Care se găsește izolat , care nu comunică , nu se confundă cu alții , nu e în legătură cu alții ; deosebit ; care a fost izolat dintr - un complex . V. separa

 

SEPARA

... despărți , a desface , a izola . 2. Refl . și intranz . ( Fiz . ; despre o substanță solidă dizolvată într - un lichid ) A ( se

 

SEGREGA

... SEGREGÁ , pers . 3 segrégă , vb . I. 1. Intranz . ( Despre elementele unui aliaj ) A se separa neuniform prin răcire de la o temperatură înaltă , pe baza diferenței dintre punctele de topire ale elementelor . 2. Refl . ( Despre componenții unui material ) A ...

 

DESPRINDE

... DESPRÍNDE , desprínd , vb . III . I. Tranz . 1. A desface un lucru de altul cu care este unit , prins ; a separa . 2. A rupe , a dezlipi și a scoate sau a lua ceva din locul în care a ... A scoate din jug sau din hamuri un animal de tracțiune ; a dejuga , a deshăma . II. Refl . 1. A se desface și a cădea sau a se îndepărta de la locul unde era prins , fixat ; a se detașa . 2. A se desface dintr - un tot , a se separa ; p . ext . a se contura , a se

 

DEZBINA

... DEZBINÁ , dezbín , vb . I . 1. Tranz . și refl . recipr . A face să nu se mai înțeleagă , să se dușmănească , sau a nu se mai înțelege între ei , a se dușmăni ; a ( se ) învrăjbi . 2. Refl . ( Rar ) A se desface , a se separa , a se

 

PRECIPITAT

... PRECIPITÁT^2 , - Ă , precipitați , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care se produce sau acționează în mare grabă , cu repeziciune ; grăbit , zorit . 2. ( Despre substanțe solide dizolvate într - un lichid ) Depus la fund , separat în masa soluției ...

 

RĂSFIRA

... RĂSFIRÁ , răsfír , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) desface fir cu fir , a ( se ) separa , a ( se ) depărta între ele ( firele părului , ale bărbii etc . ) fără a strica întregul . 2. Refl . și tranz . A ( se ) împrăștia , a ( se ) întinde în diferite direcții ; a ( se

 

DESPĂRȚI

... DESPĂRȚÍ , despárt , vb . IV . l . Refl . A se îndepărta de cineva sau de ceva plecând în altă parte , a părăsi , vremelnic sau definitiv , pe cineva sau ceva ; ( despre mai multe persoane ... a se separa , plecând în direcții diferite . 2. Refl . A divorța . 3. Tranz . ( Despre bariere , obstacole etc . ; adesea fig . ) A separa

 

OSEBI

... OSEBÍ , osebesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . ( Înv . și pop . ) A ( se ) diferenția , a ( se ) deosebi . 2. Tranz . și refl . ( Înv . și pop . ) A ( se ) despărți ; a ( se ) separa ; a ( se

 

SCINDA

... SCINDÁ , scindez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) despărți în părțile constitutive sau în combinații mai simple ; a ( se ) fracționa , a ( se ) separa , a ( se ) subdiviza , a ( se

 

SEPARARE

... SEPARÁRE , separări , s . f . Acțiunea de a ( se ) separa și rezultatul ei ; despărțire , izolare ; diferențiere . - V. separa

 

   Următoarele >>>