Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCĂLECAT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ÎNCĂLECAT.

ÎNCĂLECARE

... ÎNCĂLECÁRE , încălecări , s . f . Acțiunea de a ( se ) încăleca și rezultatul ei ; încălărare . V. încăleca

 

ÎNCĂLĂRA

... ÎNCĂLĂRA , încălărez , vb . I . Refl . ( Înv . ) A se urca pe cal ; a încăleca

 

ÎNCĂLICA

... ÎNCĂLICÁ vb . I . v . încăleca

 

CĂLARE

CĂLÁRE adv . ( Adesea adjectival ) încălecat pe cal , pe alt animal sau , p . ext . , pe un

 

CĂLUȘEL

CĂLUȘÉL , călușei , s . m . 1. Căluț ( 1 ) . 2. ( La pl . ) Instalație alcătuită din mai mulți căișori de lemn pe care încalecă copiii și care se învârtesc în jurul unui ax , fiind suspendați de niște bârne transversale ; carusel , căișori . 3. Căluț ( 3 ) . 4. Căluș ( 6 ) . Cal + suf . -

 

FALET

FALÉT , faleturi , s . n . ( Înv . ) Atelaj compus din patru cai înhămați la o trăsură , cei doi cai dinainte fiind încălecați de câte un

 

RODEO

RODÉO s . n . 1. Serbare organizată cu ocazia marcajului animalelor în unele regiuni din America . 2. Întrecere sportivă în care un călăreț trebuie să încalece și să se mențină , fără șa , cât mai mult pe un cal sau un taur nedomesticit . [ Pr . : - de -