Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCRUNTAT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru ÎNCRUNTAT.
... ÎNCRUNTĂTÚRĂ , încruntături , s . f . 1. Faptul de a ( se ) încrunta ; înfățișare încruntată ( 1 ) ; cută pe frunte , între sprâncene . 2. ( Înv . ) Urmă , pată de sânge . - Încrunta
... ÎNCRUNTÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) încrunta . V. încrunta
ÎMBUFNÁ , îmbufnez , vb . I . Refl . și tranz . ( Fam . ) A ( se ) supăra ( tăcând sau încruntându - se ) ; a ( se ) bosumfla . - În +
ÎNCHIONDORÁ , închiondorez , vb . I . Refl . ( Reg . ) A se uita urât , încruntat , cruciș . - În + chiondorî (
BOSUMFLÁ , bosúmflu , vb . I . Refl . ( Fam . ) A - și manifesta supărarea încruntându - se și strângând buzele ; a se îmbufna . - Et .
BOSUMFLÁT , - Ă , bosumflați , - te , adj . Care - și strânge buzele și se încruntă de supărare ; îmbufnat , bățos ; p . ext . supărat , ursuz . - V.
CHIONDOREÁLĂ , chiondoreli , s . f . ( Reg . ) Privire încruntată , posomorâtă - [ În ] chiondora + suf . -
... CRUNTÁ , crunt , vb . I . Refl . ( Înv . și reg . ) A se încrunta
CRUNTÁT , - Ă , cruntați , - te , adj . ( Înv . și reg . ) Încruntat . - V.
DESCRUNTÁ , descrunt , vb . I . Tranz . și refl . ( Rar ) A ( - și ) descreți fruntea ; a ( - și ) îmblânzi privirea , expresia aspră , încruntată a feței . - Des ^1 - + [ în ]