Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCUVIINȚARE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ÎNCUVIINȚARE.

ÎNGĂDUINȚĂ

... ÎNGĂDUÍNȚĂ s . f . 1. Încuviințare

 

ASENTIMENT

... ASENTIMÉNT , asentimente , s . n . Consimțământ , aprobare , încuviințare

 

CONSIMȚIRE

... CONSIMȚÍRE , consimțiri , s . f . Faptul de a consimți ; consimțământ , aprobare , încuviințare

 

INTRARE

... INTRÁRE , intrări , s . f . 1. Acțiunea de a intra și rezultatul ei ; loc ( special amenajat ) prin care se trece din afară înăuntru ; permisiune , încuviințare ( de a intra ^2 ) ; intrat . 2. Momentul intervenției unei voci , a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente ...

 

PERMISIUNE

... PERMISIÚNE , permisiuni , s . f . Învoire , aprobare ( cerută de cineva sau acordată cuiva ) de a face ceva ; îngăduință , încuviințare

 

VOIE

... vrere , intenție . 2. Dorință , plăcere , înclinație spre . . . ; libertate ( de a alege , de a opta ) , alegere . 3. Poftă , dorință , chef . 4. Permisiune , încuviințare

 

VOLNICIE

... VOLNICÍE , volnicii , s . f . ( Înv . ) 1. Libertate , neatârnare , independență , autonomie . 2. Autorizație ; încuviințare