Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNDEPĂRTA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 124 pentru ÎNDEPĂRTA.
... DEGAZIFICÁ , degazífic , vb . I . Tranz . 1. A îndepărta substanțele volatile din cărbuni prin distilare , la temperaturi înalte , în afara contactului cu aerul . 2. A îndepărta gazele dintr - un lichid prin agitare , împroșcare etc . 3. A îndepărta
... ÎNDEPĂRTÁRE , îndepărtări , s . f . Acțiunea de a ( se ) îndepărta și rezultatul ei ; înlăturare , eliminare ; destituire ; abatere , deviere . - V. îndepărta
... ÎNDEPĂRTÁT , - Ă , îndepărtați , - te , adj . Care este situat la ( mare ) distanță ; depărtat . V. îndepărta
ÎNSTRĂINÁT^2 , - Ă , înstrăinați , - te , adj . 1. Care a ajuns pe mâna altcuiva decât a posesorului inițial . 2. Îndepărtat sau plecat definitiv de acasă în altă localitate sau într - o țară străină ; fig . îndepărtat , rupt sufletește de cineva . [ Pr . : - stră - i - . - Var . : înstreinát , - ă ad j . ] - ÎNSTRĂINÁT^1 s . n . Înstrăinare . [ Pr . : - stră - i - . - Var . : înstreinát s . n . ] - V.
BLEG , BLEÁGĂ , blegi , - ge , adj . 1. ( Despre animale ) Cu urechi care atârnă în jos ; clăpăug ; ( despre urechile animalelor ) care atârnă în jos ; ( despre oameni ) cu urechile îndepărtate de cap ; ( despre urechile oamenilor ) îndepărtate de cap ( și atârnând în jos ) . 2. Lipsit de energie , de voință ( și
... CONCEDIÁ , concediez , vb . I . Tranz . 1. A elibera dintr - o funcție , a îndepărta din serviciu , a da afară . 2. ( Rar ) A îngădui cuiva să se retragă ; a pofti pe cineva să iasă ...
... DEGAZÁ , degazez , vb . I . Tranz . 1. A îndepărta gazele dintr - un spațiu închis sau de pe o suprafață solidă . 2. A îndepărta substanțele toxice de luptă din adăposturi , din încăperi , de pe îmbrăcăminte etc . prin ventilație sau cu ajutorul substanțelor neutralizante . - De ^4 + gaza . Cf . fr . %dégazer ...
... DEPILÁ , depiléz , vb . I . Tranz . 1. A îndepărta părul de pe pielea pregătită pentru tăbăcit . 2. A îndepărta părul de pe corp sau de pe față ( smulgându - l sau distrugându - l cu ajutorul razelor Roentgen , al unor pensete speciale sau al substanțelor depilatoare ...
EXPEDÍȚIE , expediții , s . f . 1. Călătorie lungă ( și anevoioasă ) făcută de un grup organizat în regiuni îndepărtate , cu scopuri științifice , comerciale etc . 2. Campanie militară agresivă pentru cucerirea unui teritoriu străin , îndepărtat de propria țară . 3.
EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime . II. S . f . 1. Margine , limită , capăt ( foarte îndepărtat ) 2. Valoarea cea mai mare sau cea mai mică a unei mărimi . 3. Jucător care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într - o echipă de fotbal , de handbal sau de hochei . III. ( Mat . ) 1. S . m . Primul și ultimul termen al unei proporții . 2. S . n . Maximul sau minimul unei
INSECTIFÚG , - Ă , insectifugi , - ge , adj . , s . n . 1. Adj . Care îndepărtează , care gonește insectele . 2. S . n . Substanță chimică care , prin mirosul , gustul , culoarea sau altă proprietate a ei , îndepărtează insectele