Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNGHIȚITURĂ

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ÎNGHIȚITURĂ.

ÎMBUCĂTURĂ

... ÎMBUCĂTÚRĂ , îmbucături , s . f . 1. Cantitate dintr - un aliment care poate fi vârâtă o dată în gură ; înghițitură , dumicat ; p . ext . mâncare ; bucătură . 2. Loc de asamblare a două țevi , două burlane etc . , a unui știft care intră în ...

 

ȘLUC

... ȘLUC , șlucuri , s . n . ( Reg . ) Înghițitură

 

DUȘCĂ

... DÚȘCĂ , duște , s . f . Cantitate de băutură ( alcoolică ) care se poate bea dintr - o singură înghițitură

 

GÂLGÂI

GÂLGÂÍ , gâlgâi , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre lichide , la pers . 3 ) A curge cu zgomot dintr - un vas ( cu gâtul strâmt ) , când alunecă pe gât etc . ; p . gener . a curge provocând un zgomot ritmic . 2. Tranz . ( Reg . ) A sorbi o băutură cu înghițituri mari ( și cu zgomot ) . - Gâl - g [ âl ] + suf . -

 

GHIORȚ

GHIORȚ interj . Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care bea un lichid cu înghițituri mari sau de intestinele goale . -