Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘERPUIT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ȘERPUIT.

ȘERPUITOR

... ȘERPUITÓR , - - OÁRE , șerpuitori , - oare , adj . Care șerpuiește ; care descrie o linie ondulată ; șerpuind ; șerpuit ; sinuos . [ Pr . : - pu - i - ] - Șerpui

 

ȘERPUIRE

... ȘERPUÍRE , șerpuiri , s . f . Faptul de a șerpui ; șerpuială ; sinuozitate . - V. șerpui

 

SERPENTINĂ

SERPENTÍNĂ^2 s . f . v . serpentin . SERPENTÍNĂ^1 , serpentine , s . f . 1. Traseu șerpuit al unui drum care străbate un teren în pantă ; fiecare dintre cotiturile unui astfel de traseu ; p . ext . drum cotit , șerpuit . 2. Fâșie lungă și îngustă de hârtie colorată , înfășurată strâns , care , aruncată la distanță , se desfășoară în spirală și care se folosește ca mijloc de amuzament la petreceri . 3. Tub ( sau țeavă ) de metal sau de sticlă îndoit în formă de spirală sau de elice și folosit ca schimbător de

 

ȘERPUI

ȘERPUÍ , șerpuiesc , vb . IV . Intranz . A avea sau a forma ( în mișcare ) o linie unduitoare , ca mersul șarpelui . - Șarpe + suf . -

 

ȘERPUIALĂ

... ȘERPUIÁLĂ , șerpuieli , s . f . ( Rar ) Șerpuire . [ Pr . : - pu - ia - ] - Șerpui

 

ȘERPUIND

... ȘERPUÍND , - Ă , șerpuinzi , - de , adj . ( Rar ) Șerpuitor . - V. șerpui

 

ȘERPUITURĂ

... ȘERPUITÚRĂ , șerpuituri , s . f . Fiecare dintre cotiturile unui drum , ale unui curs de apă etc . ; sinuozitate , cotitură . [ Pr . : - pu - i - ] - Șerpui