Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘOVĂITOARE

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ȘOVĂITOARE.

ȘOVĂIELNIC

... ȘOVĂIÉLNIC , - - Ă , șovăielnici , - ce , adj . 1. ( Despre mișcări , mers etc . ) Lipsit de fermitate ; nesigur , șovăitor

 

ȘOVĂIND

... ȘOVĂÍND , - Ă , șovăinzi , - de adj . ( Rar ) Șovăitor

 

ȘOVĂITOR

ȘOVĂITÓR , - OÁRE , șovăitori , - oare , adj . 1. ( Despre mișcări , mers etc . ) Împleticit , nesigur , șovăielnic ( 1 ) . 2. Fig . ( Despre oameni ) Care șovăie , care ezită ; șovăielnic ( 2 ) . [ Pr . : - vă - i - ] - Șovăi + suf . -

 

BĂLĂBĂNI

BĂLĂBĂNÍ , bălăbănesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deplasa într - o parte și într - alta , adesea cu mișcări legănate , șovăitoare ; a ( se ) bălăngăni , a ( se ) bălăngăi , a bălălăi , a se bănănăi . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se trudi , a se lupta cu cineva sau cu ceva ; a se certa , a se ciorovăi . - Et . nec . sau formație

 

BĂLĂBĂNIT

... BĂLĂBĂNÍT^2 , - Ă , bălăbăniți , - te , adj . ( Despre mers , pași ) Legănat ; șovăitor

 

EZITANT

... EZITÁNT , - Ă , ezitanți , - te , adj . Care ezită ; șovăitor