Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘTIRBIT
Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ȘTIRBIT.
ȘTIRBÍ , știrbesc , vb . IV . 1. Intranz . A - și pierde dinții , a deveni știrb . 2. Refl . ( Despre vase de gospodărie și alte obiecte ) A pierde o părticică din margine ; a se ciobi ; ( despre instrumente de tăiat ) a avea lipsă o părticică ( sau mai multe ) din muchia tăișului ; a se toci ; p . ext . a se ciunti . 3. Tranz . Fig . A diminua valoarea , prestigiul cuiva ; a nesocoti , a încălca ( o lege , un drept etc . ) ; a aduce prejudicii
CIOBÍT , - Ă , ciobiți , - te , adj . Știrbit , spart în parte , crăpat . - V.
NEȘTIRBÍT , - Ă , neștirbiți , - te , adj . ( Adesea fig . ) Neatins , intact . - Ne - +
PÁTĂ , pete , s . f . 1. Urmă lăsată pe suprafața unui obiect de un corp gras , de o materie colorată , de murdărie etc . , suprafață pe care se întinde o astfel de urmă ; substanță care a lăsat această urmă . 2. Porțiune pe corpul animalelor sau al păsărilor , unde părul sau penele sunt de altă culoare față de rest . 3. Porțiune de nuanță diferită ( mai închisă ) care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul Soarelui , al Lunii sau al altui corp ceresc . 4. Fig . Faptă , atitudine , situație etc . reprobabilă , care știrbește onoarea sau reputația cuiva ; rușine ,
REABILITÁ , reabilitez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să - și recapete sau a - și recăpăta buna dispoziție , a ( - și ) restabili prestigiul știrbit . 2. Tranz . ( Jur . ) A reintegra pe cineva în drepturile pierdute ( în urma unei condamnări sau a unei bănuieli false ) . [ Pr . : re -
TÂMP , - Ă , tâmpi , - e , adj . 1. ( Înv . și pop . ; adesea substantivat ) Prost ; tâmpit ( 1 ) . 2. ( Reg . ; despre instrumente ascuțite ) Cu vârful sau cu tăișul tocit , știrbit ; tâmpit (