Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AUTORITĂȚI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 120 pentru AUTORITĂȚI.
AUTORITÁTE , autorități , s . f . 1. Drept , putere , împuternicire de a comanda , de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare . 2. Organ al puterii de stat competent să ia măsuri și să emită dispoziții cu caracter obligatoriu . 3. Prestigiu de care se bucură cineva sau
... OFICIÁL , - Ă , oficiali , - e , adj . 1. Care emană de la o autoritate , de la un guvern , de la un stat ; care este declarat , stabilit prin lege ; care reprezintă o autoritate , un guvern , un stat . Buletinul oficial = periodic în care se publică legile , regulamentele , decretele etc . autorităților de stat . 2. Care se conformează legilor , regulilor , formalităților ...
... PORÚNCĂ , porunci , s . f . 1. Dispoziție ( orală sau scrisă ) dată de către o autoritate sau de către o persoană cu autoritate și care trebuie executată întocmai ; ordin , decizie , hotărâre . 2. ( Înv . ) Comunicare de interes public , făcută de o autoritate
... Demnitatea , puterea , autoritatea exercitată de un dictator . 2. Instituție politică , putere de stat în care o persoană ( sau un grup de persoane ) este învestită cu autoritate
NART , narturi , s . n . 1. Sumă de bani fixată în trecut de autorități ca limită maximă a impozitului pe produse , pe vite etc . 2. Preț maximal fixat în trecut de autorități pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate ; p . ext . preț al unei mărfi . 3. Normă de muncă pe care țăranii clăcăși erau obligați să o realizeze într - o zi pe moșia
OFICIALITÁTE , oficialități , ( 1 ) s . f . 1. Persoană oficială ; ( la pl . ) autoritățile dintr - o țară , dintr - un oraș ; reprezentanții oficiali ai autorității . 2. ( Jur . ; în sintagma ) Principiul oficialității = principiu de bază al dreptului procesual penal , potrivit căruia procurorul și organele de urmărire penală , precum și instanțele penale pot să săvârșească din oficiu orice act care intră în competența lor . 3. Caracter oficial , calitate , ținută , atitudine oficială . [ Pr . : - ci -
PONTIFICÁL , - Ă , pontificali , - e , adj . Care ține de pontif sau de autoritatea unui pontif , privitor la pontif ; spec . care ține de papă sau de autoritatea lui , privitor la papă ,
... mintea , a pricepe , a înțelege ; p . ext . a observa , a descoperi . 2. A înștiința o autoritate
... SUVERÁN , - Ă , suverani - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care este deasupra tuturor , cu o mare autoritate
... ÎNVESTÍ , învestesc , vb . IV . Tranz . A acorda cuiva în mod oficial un drept , o autoritate
... ÎNVESTÍRE , învestiri , s . f . Acțiunea de a învesti ; împuternicire dată cuiva spre a exercita un drept , o autoritate