Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRAȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 103 pentru BRAȚ.

FĂLCEA

FĂLCEÁ , fălcele , s . f . Fiecare dintre : a ) cele două tălpi ale saniei ; b ) cele două brațe ale vatalelor de la războiul de țesut ; c ) cele două scândurele între care intră limba meliței ; d ) stinghiile de lemn care leagă între ele scândurile care formează fundul carului ; e ) cele două stinghii laterale ale cârceiei carului prin care se leagă tânjala de proțap ( când se înjugă patru boi ) ; f ) cele două brațe de lemn ale piscului ( la car ) ; g ) cele două sau patru brațe laterale care constituie corpul afetului unui tun sau al unui obuzier . - Falcă + suf . -

 

ÎMBRĂȚIȘA

ÎMBRĂȚIȘÁ , îmbrățișez , vb . I . 1. Tranz . și refl . recipr . A ( se ) cuprinde , a ( se ) înlănțui cu brațele , a ( se ) strânge în brațe ( în semn de afecțiune ) . 2. Tranz . Fig . A cuprinde dintr - o aruncătură de ochi . 3. Tranz . Fig . A - și însuși o idee , o doctrină , o

 

BRĂȚIȘOR

... BRĂȚIȘÓR , brățișoare , s . n . Diminutiv al lui braț . - Braț

 

BRAHIAL

BRAHIÁL , - Ă - Ă . brahiali , - e , adj . Care aparține brațelor , privitor la brațe . Mușchi brahiali . [ Pr . : - hi -

 

BRASARDĂ

BRASÁRDĂ , brasarde , s . f . 1. Fâșie de pânză sau de stofă care se trece în jurul brațului pentru a indica calitatea unei persoane ; banderolă . 2. Parte a armurii care protejează

 

FOFEAZĂ

... FOFEÁZĂ , fofeze , s . f . Nume dat mai multor obiecte în formă de aripă sau de braț : a ) aripa unei ferestre , a unei uși sau a unei porți ; b ) fiecare dintre brațele care poartă scaunele unui ...

 

RĂSTIGNI

RĂSTIGNÍ , răstignesc , vb . IV . Tranz . 1. A ucide în chinuri pe cineva ( mai ales în antichitate ) , pironindu - l cu brațele și cu picioarele pe o cruce ; a crucifica . 2. A întinde cuiva brațele în lături ( pentru a - l

 

RIDICA

RIDICÁ , ridíc , vb . I . I. Tranz . 1. A lua de jos și a duce în sus ( susținând cu forța brațelor , cu spatele etc . ) ; a sălta . 2. A lua de pe ceva ; a îndepărta , a înlătura . 3. A lua și a duce în alt loc , a muta din loc . 4. A așeza în poziție dreaptă un obiect aplecat sau culcat , a - l readuce în poziție verticală . 5. ( În expr . ) A ridica un plan = a determina , prin măsurători de distanțe și unghiuri , poziția punctelor dintr - o regiune și a le reprezenta pe o hartă . II. 1. Refl . ( Despre ființe ) A se scula de jos , părăsind poziția de așezat sau de culcat . 2. Refl . ( Despre construcții înalte , copaci etc . ) A avea o direcție verticală , a se îndrepta în sus , a se înălța . 3. Tranz . A mișca , a îndrepta în sus brațele , mâinile , capul , sprâncenele etc . ; a da o mișcare verticală , a duce mai sus . 4. Refl . ( Despre ...

 

ÎMBRĂȚIȘARE

ÎMBRĂȚIȘÁRE , îmbrățișări , s . f . Acțiunea de a ( se ) îmbrățișa și rezultatul ei ; cuprindere în brațe ; p . ext . mângâiere . [ Var . : ( reg . ) îmbrățoșáre s . f . ] - V.

 

ÎNCLEȘTA

ÎNCLEȘTÁ , încleștez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) strânge puternic , ca un clește ; a ( se ) înțepeni . 2. Refl . A se agăța cu desperare ( de ceva ) , a se prinde puternic ( cu mâinile , cu brațele ) de ceva ; a rămâne prins de ceva ( sau de cineva ) . 3. Refl . recipr . A se lupta cu îndârjire , corp la corp ; a se

 

   Următoarele >>>