Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CÂNTĂRIRE
Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CÂNTĂRIRE.
BASCÚLĂ , bascule , s . f . 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăți ( de o sută de ori ) mai mici . 2. Scândură sau pârghie mobilă așezată în cumpănă pe un suport . 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi
... CÂNTĂREÁLĂ s . f . ( Rar ) Cântărire
ELECTROGRAVIMETRÍE s . f . Metodă electrochimică de analiză cantitativă , care se bazează pe depunerea prin electroliză a metalului la catod și pe cântărirea catodului înainte și după
... se ocupă cu depozitarea cerealelor panificabile și care este dotată cu instalațiile și utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari . 2. Operație de deplasare ( uneori de cântărire
MICROBALÁNȚĂ , microbalanțe , s . f . Balanță de laborator foarte sensibilă , destinată cântăririi cantităților mici de
... PICNOMÉTRU , picnometre , s . n . Instrument ( în formă de recipient ) folosit pentru măsurarea densității corpurilor lichide sau solide prin cântărire
TÁRĂ^2 , tare , s . f . Defect fizic sau moral ( ereditar ) ; meteahnă . TÁRĂ^1 , tare , s . f . 1. Dara . 2. Nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă , care se întrebuințează la diferite cântăriri de laborator . 3. ( Mil . ) Denumire pentru caracteristicile fizico - chimice de bază ale pulberii ( 3 ) . [ Var . : tará s .