Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂMARĂ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CĂMARĂ.

CĂMĂRUȚĂ

... CĂMĂRÚȚĂ , cămăruțe , s . f . Diminutiv al lui cămară ; cămăruie . - Cămară

 

CĂMĂRĂȘIȚĂ

CĂMĂRĂȘÍȚĂ , cămărășițe , s . f . 1. Soția cămărașului . 2. ( Rar ) Îngrijitoare a cămării ; chelăriță , menajeră . - Cămăraș + suf . -

 

CĂMĂRAȘ

CĂMĂRÁȘ , cămărași , s . m . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Slujbaș care avea în grijă odăile domnului , în special cămara

 

CĂMĂRUIE

... CĂMĂRÚIE , cămărui , s . f . Cămăruță . - Cămară

 

CĂSOAIE

... CĂSOÁIE , căsoaie , s . f . 1. Augmentativ al lui casă ^1 ( 1 ) . 2. Cămară în care se țin , la țară , lucruri de gospodărie . 3. Element de construcție în formă de cutie ( fără funduri sau cu un singur fund ) , confecționat ...

 

CHELAR

CHELÁR , chelari , s . m . Persoană care deținea cheile cămării sau pivniței și care administra proviziile unei gospodării

 

CHILER

... CHILÉR , chilere , s . n . ( Reg . ) Încăpere mică la casele țărănești , folosită drept cămară

 

COMUNICA

COMUNICÁ , comúnic , vb . I . 1. Tranz . A face cunoscut , a da de știre ; a informa , a înștiința , a spune . 2. Intranz . A fi în legătură cu . . . , a duce la . . . Cămara comunică cu