Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CHITANȚĂ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CHITANȚĂ.

CHITANȚIER

... CHITANȚIÉR , chitanțiere , s . n . Carnet sau registru cu foi detașabile pentru întocmirea chitanțelor . [ Pr . : - ți - er ] - Chitanță

 

ȚIDULĂ

... ȚIDÚLĂ , țidule , s . f . ( Pop . și fam . ) Bucată ( mică ) de hârtie cuprinzând o însemnare scurtă ( și servind ca permis , ca dovadă , ca chitanță

 

ISCĂLI

ISCĂLÍ , iscălesc , vb . IV . Tranz . , intranz . și refl . A ( - și ) scrie numele pe textul unui act oficial , al unei scrisori , al unei chitanțe etc . , a ( - și ) pune semnătura ( pentru a întări , a autentifica etc . ) ; a ( se )

 

ISCĂLITURĂ

... ISCĂLITÚRĂ , iscălituri , s . f . Numele unei persoane scris de ea însăși pe un act oficial , pe o scrisoare , pe o chitanță

 

ROSPISCĂ

... ROSPÍSCĂ s . f . ( Înv . ) Chitanță

 

SINET

... SINÉT , sineturi , s . n . ( Înv . ) 1. Act , document ; zapis , hrisov . 2. Adeverință , chitanță

 

TEȘCHEREA

... TEȘCHEREÁ , teșcherele , s . f . 1. ( Fam . ) Pungă cu bani ; bani . 2. ( Înv . ) Adeverință , certificat , chitanță

 

ZDELCĂ

... ZDÉLCĂ , zdelci , s . f . ( Înv . și reg . ) Contract , act ( de vânzare ) ; p . gener . orice chitanță