Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONCREȘTE
Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CONCREȘTE.
... CONCRESCÚT , - Ă , concrescuți , - te , adj . ( Despre fructe , semințe , țesuturi etc . ) Care a crescut împreună , lipit unul de altul . - V. concrește
... CONCRÉȘTERE , concreșteri , s . f . Acțiunea de a concrește și rezultatul ei . - V. concrește
CONCRESCÉNT , - Ă , concrescenți , - te , adj . 1. ( Bot . ) Concrescut . Petale concrescente . 2. ( Med . ; despre organe ) Afectat de concrescență ; cu
ECVISETACÉE , ecvisetacee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante erbacee criptogame vasculare cu un singur gen în flora actuală ( coada - calului ) , cu frunze foarte mici , solzoase , concrescute într - o teacă în jurul nodurilor , și care se înmulțesc prin spori ( Equisetum ) ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această
MIXT , - Ă , micști , mixte , adj . , s . f . pl . 1. Adj . Alcătuit din elemente deosebite ( ca natură , origine , funcție etc . ) ; 2. S . f . pl . Produse miniere naturale constituite din mai multe minerale concrescute , care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor