Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COPLEȘITOR

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru COPLEȘITOR.

ÎMPOVĂRĂTOR

... ÎMPOVĂRĂTÓR , - OÁRE , împovărători , - oare , adj . Care împovărează ; copleșitor

 

COTROPITOR

... COTROPITÓR , - OÁRE , cotropitori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană , putere , stat ) care cotropește ; invadator , năvălitor . 2. Adj . Fig . Copleșitor

 

COVÂRȘITOR

COVÂRȘITÓR , - OÁRE , covârșitori , - oare , adj . Care covârșește ; copleșitoare ; p . ext . foarte mare , dominant , extraordinar . - Covârși + suf . -

 

GREU

... asimilează cu greutate . 3. ( Despre mirosuri ) Care produce o senzație de neplăcere , de insuficiență respiratorie etc . ; ( despre aer ) care miroase rău ; încărcat ; p . ext . apăsător , copleșitor . 4. ( Despre noapte , ceață etc . ) Dens , compact . III. Adj . 1. Care se face cu greutate , care cere eforturi mari ; anevoios . Muncă grea . 2. ( Despre suferințe ...

 

POVĂROS

... POVĂRÓS , - OÁSĂ , povăroși , - oase , adj . ( Înv . ) Împovărător , copleșitor

 

ROB

ROB , ROÁBĂ , robi , roabe s . m . și f . 1. ( În evul mediu , în țările române ) Om aflat în dependență totală față de stăpânul feudal , fără ca acesta să aibă dreptul de a - l omorî . 2. Om aflat în relații social - politice de subjugare , de aservire . 3. Fig . Persoană subjugată de o pasiune , de o preocupare copleșitoare , de o