Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREANGĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru CREANGĂ.

AGEST

AGÉST s . n . ( Reg . ) Îngrămădire de bușteni , crengi etc . aduse de ape la cotul unui râu ; loc la cotul unui râu unde se îngrămădesc bușteni , crengi etc . aduse de

 

AGESTI

AGESTÍ , agestesc , vb . IV . ( Reg . ) 1. Tranz . A stăvili o apă curgătoare , îngrămădind bușteni , crengi etc . la o cotitură a ei . 2. Refl . ( Despre bușteni , crengi etc . ) A se îngrămădi la cotitura unui râu , formând un fel de

 

CRENGĂRIE

... CRENGĂRÍE s . f . ( Rar ) Desiș sau mulțime de crengi ; crengăraie . - Creangă

 

CRENGOS

... CRENGÓS , - OÁSĂ , crengoși , - oase , adj . Cu multe crengi ; rămuros ; crenguros . - Creangă

 

CRENGUȚĂ

... CRENGÚȚĂ , crenguțe , s . f . Diminutiv al lui creangă ; crenguliță , crengurea . - Creangă

 

FRUNZAR

FRUNZÁR , frunzare , s . n . 1. Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe . 2. Umbrar făcut din crengi bogate . 3. Frunze uscate , servind ca așternut sau nutreț pentru vite . [ Pl . și ( m . ) frunzari ] - Frunză + suf . -

 

ÎNCRENGĂTURĂ

... ÎNCRENGĂTÚRĂ , încrengături , s . f . Diviziune a regnului animal sau a celui vegetal , superioară clasei . - În + creangă

 

ARBORESCENT

ARBORESCÉNT , - Ă , arborescenți , - te , adj . Care are înfățișarea unui arbore ( 1 ) ; care este ramificat asemenea crengilor unui

 

ATÂRNA

ATÂRNÁ , at ? rn , vb . I . I. 1. Intranz . A sta suspendat , a cădea liber în jos ( fiind prins sau suspendat de ceva ) . 2. Tranz . A agăța , a suspenda de un cârlig , de un cui etc . , lăsând să cadă liber în jos . 3. Refl . A se agăța de cineva sau ceva . II. Intranz . 1. A se apleca spre pământ sub o povară sau din lipsă de putere . Crengile atârnă de rod . 2. A avea o anumită greutate ( relativ mare ) ; a cântări ( mult ) . III. Intranz . A depinde de cineva sau de ceva . - A ^3 +

 

BUȘTEAN

BUȘTEÁN , bușteni , s . m . Trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere ;

 

BUNCEAG

BUNCEÁG , bunceaguri , s . n . ( Reg . ) 1. Îngrămădire de trunchiuri căzute , crengi uscate și ierbărie . 2. Covor de

 

   Următoarele >>>