Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEPĂRTA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru DEPĂRTA.
RĂSFIRÁT , - Ă , răsfirați , - te , adj . 1. ( Despre păr , barbă etc . ) Cu firele depărtate unele de altele ( fără să fie încâlcite ) ; rărit . 2. ( Despre părți care compun un întreg ) Depărtat unul de altul , așezat la distanță ; ( despre un întreg ) ale cărui elemente componente sunt depărtate unul de altul ; întins pe o suprafață mare . 3. Lipsit de consistență , împrăștiat , risipit ,
RAR , - Ă , rari , - e , adj . , s . f . I. Adj . 1. Care , într - un șir de lucruri sau de ființe de același fel , se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită . 2. ( Despre un întreg ) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei . Pânză rară . 3. ( Adesea adverbial ) Care se petrece , se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într - un timp mai lung decât cel obișnuit ; care se desfășoară într - un ritm lent . 4. ( Adesea adverbial ) Care este puțin numeros , care se găsește numai în puține locuri sau apare la intervale mai depărtate . 5. Distins , ales , scump , prețios ( prin faptul că nu se întâlnește prea des ) , superior ( ca merit sau ca valoare ) . II. S . f . ( Reg . ) Un fel de mreajă de pescuit , cu o împletitură rară ( I
CRĂCĂNÁT , - Ă , crăcănați , - te , adj . ( la pl . ; despre picioare ) . Depărtat unul de altul , întins în lături ( și curbat în afară ) ; desfăcut , rășchirat ; ( despre oameni și animale ) cu picioarele depărtate și curbate în afară ; crăcit . - V.
... dezlipesc , vb . IV . Tranz . și refl . 1. A ( se ) desprinde din locul unde este lipit , prins sau fixat . 2. A se depărta
DIVERGÉNT , - Ă , divergenți , - te , adj . 1. ( Despre linii geometrice , raze luminoase dintr - un fascicul etc . ) Care se depărtează dintr - un punct comun în direcții diferite ; ( despre fascicule de raze luminoase ) a cărui secțiune crește pe măsura depărtării de un punct de referință ; ( despre sisteme optice ) care produce un fascicul de raze de lumină ce se depărtează unele de altele . 2. Fig . ( Despre păreri , concepții , atitudini ) Care se deosebesc , se contrazic între ele ; care urmăresc scopuri
RĂS - - ( Înaintea vocalelor și a consoanelor sonore , în forma răz - ) Element de compunere care : 1. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă o împrăștiere , o repetare sau o intensificare a acțiunii exprimate de verbul simplu ; b ) formează , de la adjective , derivate care exprimă intensificarea însușirii exprimate de adjectivul simplu ; c ) ( rar ) formează , de la substantive , derivate care exprimă ideea de intensitate în raport cu substantivul simplu ; d ) formează , de la substantive denumind grade de rudenie , derivate care indică generații depărtate ; e ) formează , de la adverbe de timp , derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu ; 2. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche ; b ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea modificării ( în sens negativ ) a situației dinainte ; 3. formează , de la verbe , substantive și adjective , derivate cu sensul mai depărtat de cel al cuvântului simplu . [ Var . :
RĂSCRĂCĂRÁT , - Ă , răscrăcărați , - te , adj . ( Pop . ; despre picioare ) Depărtat ( în mod dizgrațios ) unul de altul , în lături ; ( despre oameni ) cu picioarele depărtate unul de altul ; crăcănat , crăcit . [ Var . : răscăcărát , - ă , adj . ] - V.
ÎNȚĂRCĂTOÁRE , înțărcători , s . f . Loc de pășune , de obicei depărtat de stână , unde se țin mieii după înțărcare . - Înțărca + suf . -
ÎNDEPĂRTÁT , - Ă , îndepărtați , - te , adj . Care este situat la ( mare ) distanță ; depărtat . V.
ÎNSĂILÁ , însăilez , vb . I . Tranz . A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate ; a prinde cu un fir de ață ( albă ) locurile pe unde se va coase apoi
ACÉLA , ACÉEA , aceia , acelea , pron . dem . , adj . dem . ( postpus ) 1. Pron . dem . ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor ) Cine e acela ? 2. Adj . dem . ( postpus ) Acel , acea . Omul acela . Casa aceea . [ Gen . - dat . sg . : aceluia , aceleia , gen . - dat . pl : acelora . - Var . : ( Înv . ) acél , acéa pron .