Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZAMĂGIT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DEZAMĂGIT.

DEZAMĂGIRE

... DEZAMĂGÍRE , dezamăgiri , s . f . Faptul de a dezamăgi sau de a fi dezamăgit ; deziluzie , decepție . - V. dezamăgi

 

DEZAMĂGITOR

... DEZAMĂGITÓR , - OÁRE , dezamăgitori , - oare , adj . Care dezamăgește . - Dezamăgi

 

DECEPȚIONA

... DECEPȚIONÁ , decepționez , vb . I . Tranz . A înșela speranțele sau încrederea cuiva , a cauza cuiva o decepție ; a dezamăgi

 

DEZABUZA

DEZABUZÁ , dezabuzez , vb . I . Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni blazat ,

 

DEZILUZIONA

... A pricinui cuiva o deziluzie , a face ( pe cineva ) să - și piardă speranțele , încrederea , iluziile ; a decepționa , a dezamăgi

 

DEZILUZIONAT

DEZILUZIONÁT , - Ă , deziluzionați , - te , adj . Înșelat în așteptări ; dezamăgit , decepționat . [ Pr . : - zi - o - ] - V.

 

MOFLUZ

MOFLÚZ , - Ă , mofluji , - ze , s . m . și f . , adj . 1. ( Înv . ) ( Om ) falit ; ( om ) sărăcit , ruinat ; ( om ) sărac . 2. ( Om ) înșelat , păgubit ; p . ext . ( om ) nemulțumit , dezamăgit , blazat . [ Pl . și : mofluzi . - Var . : muflúz , - ă s . m . și f . ,