Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DISPREȚUIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru DISPREȚUIT.

DISPREȚUIRE

... DISPREȚUÍRE , disprețuiri , s . f . Acțiunea de a disprețui . [ Var . : ( înv . ) desprețuíre s . f . ) - V. disprețui

 

DISPREȚUITOR

... DISPREȚUITÓR , - OÁRE , disprețuitori , - oare , adj . ( Adesea adverbial ) Care disprețuiește , care exprimă sau dovedește dispreț . [ Pr . : - - țu - i - ] - Disprețui

 

DEFĂIMA

... de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva ; a ponegri , a calomnia . 2. ( Înv . ) A disprețui

 

DESCONSIDERA

... DESCONSIDERÁ , desconsíder , vb . I . Tranz . A nu da cuiva considerația , stima , atenția cuvenită ; a disprețui

 

DESCONSIDERAT

DESCONSIDERÁT , - Ă , desconsiderați , - te , adj . Disprețuit , discreditat . - V.

 

DESPREȚUI

... DESPREȚUÍ vb . IV v . disprețui

 

DETESTA

... DETESTÁ , detest , vb . I . Tranz . și refl . recipr . A nu ( se ) putea suferi , a ( se ) disprețui

 

DISPREȚUI

DISPREȚUÍ , disprețuiesc , vb . IV . Tranz . A avea sau a manifesta dispreț față de cineva sau de ceva ; a trata cu dispreț pe cineva sau ceva , a nu lua în seamă . [ Var . : ( înv . ) desprețuí vb . IV ] - Dispreț + suf . -

 

EXECRA

... EXECRÁ , execrez , vb . I . Tranz . ( Franțuzism ) A detesta , a urî , a disprețui

 

MEPRIZA

... MEPRIZÁ , mepriz , vb . I . Tranz . ( Franțuzism ; înv . ) A disprețui

 

   Următoarele >>>