Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRÂU
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru FRÂU.
... FRÂULÉȚ , frâulețe , s . n . ( Pop . ) Diminutiv al lui frâu . [ Pr . : frâ - u - ] - Frâu
... STRUNÍ , strunesc , vb . IV . Tranz . 1. A ține în frâu
... ÎNFRÂNÁ , înfrânez , vb . I . Tranz . A pune frâu
... ÎNFRÂNÁT , - Ă , înfrânați , - te , adj . 1. ( Despre animale de ham ) Căruia i s - a pus frâu
ÎNSTRUNÁ , înstrún , vb . I . Tranz . 1. A acorda un instrument muzical cu coarde . 2. A strânge un animal de călărie cu chingile sau cu frâul ; a
... ÎNSTRUNÁT , - Ă , înstrunați , - te , adj . 1. Acordat . 2. Strâns în chingă , în frâu
CĂPEȚEÁ , căpețele , s . f . Parte a frâului alcătuită din curelele care trec peste capul și botul calului și ale cărei capete inferioare sunt prinse de inelele zăbalei . [ Var . : ( reg . ) căpițeá s . f . ] - Refăcut din căpețele ( pl . lui căpețel ) + suf . -
DÂRLÓG^2 s . m . v . dârloagă . DÂRLÓG^1 , dârlogi , s . m . Cureaua frâului la calul de călărie , cu care se conduce animalul ; ștreang legat de căpăstru , pe care îl ține de mână cel care duce calul de aproape , mergând alături de el . - Et .
STRÚNĂ , strune , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce , prin vibrare , sunete ; coardă . 2. Sfoară bine întinsă , făcută din fire elastice și răsucite , destinată să țină întinsă pânza ferăstrăului . 3. Parte a frâului care înconjură bărbia calului și se prinde de cele două capete ale zăbalei . 4. Compus : struna - cocoșului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale și flori albe (