Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GOANĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru GOANĂ.

ȘARJĂ

ȘÁRJĂ , șarje , s . f . I. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic , constituită din straturi alternative de minereu , fondant și combustibil . II. 1. Atac violent , în goana cailor , al cavaleriei asupra inamicului , cu sabia sau cu lancea . 2. ( Sport ) Atac impetuos asupra adversarului . III. 1. Creație literară , în general de dimensiuni reduse , care prezintă trăsăturile negative , ridicule ale unei situații sau ale unui personaj într - o formă îngroșată , exagerată , caricaturală . 2. ( Teatru ) Interpretare voit exagerată , prin sublinieri îngroșate ale trăsăturilor unui personaj , folosită de obicei în comedia

 

CAVALCADĂ

... CAVALCÁDĂ , cavalcade , s . f . Plimbare călare făcută în grup ; goană

 

FRIPTURISM

... FRIPTURÍSM s . n . ( Fam . ) Goană

 

FUGĂ

... este reluată pe rând de celelalte voci și dezvoltată după legile contrapunctului . FÚGĂ^1 , fugi , s . f . 1. Deplasare cu pași mari și repezi ; alergare , goană . 2. Părăsire grabnică ( și uneori pe ascuns ) a unui loc pentru a scăpa de o constrângere sau de o primejdie . 3 ...

 

GERID

GERÍD , geriduri , s . n . ( înv . ) Numele unui joc turcesc în care călăreții aruncau , din galop , un băț în formă de suliță spre adversar , și pe care acesta trebuia să - l prindă tot din goana

 

HĂITUIALĂ

... HĂITUIÁLĂ , hăituieli , s . f . Acțiunea de a hăitui și rezultatul ei ; goană

 

HAITĂ

... HÁITĂ , haite , s . f . 1. Grup de câini , de lupi etc . care umblă împreună ( după pradă ) . 2. ( Înv . ) Vânătoare ( cu gonaci și câini ) ; goană

 

IUREȘ

... IÚREȘ , iureșuri , s . n . Asalt , năvală , atac ; mers impetuos ; fugă , goană

 

REPEZEALĂ

... REPEZEÁLĂ , repezeli , s . f . 1. Iuțeală , grabă mare , repeziciune . 2. ( Rar ) Goană

 

REPEZIȘ

... REPEZÍȘ , repezișuri , s . n . 1. Mișcare violentă ; goană

 

   Următoarele >>>