Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GOSPODINĂ

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru GOSPODINĂ.

BATE

BÁTE , bat , vb . III . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) lovi , a ( se ) izbi repetat și violent ( cu palma , cu pumnul , cu bățul , cu biciul etc . ) A bate peste obraji , peste gură , peste picioare . A bate la palmă , la tălpi , la spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi , a izbi repetat ( cu un instrument potrivit ) un obiect , un material etc . în diverse scopuri . Gospodina bate covoarele . Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2. A face o mișcare ( relativ regulată ) . 3. ( Despre arme de foc ) A trage , a trimite proiectilul până la o anumită distanță , până într - un anumit punct . O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași . 4. A face aluzie critică la ceva . ...

 

CASNIC

... de casă ^1 , de gospodărie . 2. Care își petrece timpul liber acasă , în familie . II. 1. S . f . Femeie care se ocupă numai cu gospodăria ; gospodină

 

GĂZDOAIE

... GĂZDOÁIE , găzdoaie , s . f . ( înv . și reg . ) 1. Stăpâna casei ( în raport cu oaspeții sau cu chiriașii săi ) ; gospodină

 

GOSPODĂRIE

GOSPODĂRÍE , gospodării , s . f . 1. Totalitatea bunurilor care constituie averea ( imobilă a ) unui locuitor , îndeosebi a unui țăran ( și a familiei sale ) ; casă ^1 . 2. Activitate casnică ( a gospodinei ) ; menaj . 3. ( Ieșit din uz ) Unitate de producție agricolă , de prestări de servicii etc . ( de stat , cooperatistă sau particulară ) . 4. Conducere , administrare a unui bun , a unei instituții ( publice ) etc . ; instituție sau ansamblu de instituții care asigură această conducere , administrare . Gospodărie comunală . - Gospodar + suf . -

 

MENAJ

MENÁJ , menajuri , s . n . 1. Conducere a treburilor casnice ; activitatea gospodinei ; gospodărie . 2.